Chiar daca in anii trecuti faceam un efort si macar cateva ore eram la Digital Divas, anul acesta nu am mai reusit sa ajung. Am urmarit doar gala pe internet si am cules impresii de la alte bloggerite de beauty sau am citit razlet ce imi aparea in feed-ul de pe Facebook. Cert este ca in acest moment s-au adunat mai multe competitii pentru femeile active in online, imi aduc aminte ca si Cosmopolitan a facut ceva si chiar am iesit finalista, companii precum l’Oreal Paris, Oriflame sau Bioderma au lansat diverse provocari pentru bloggerii de beauty menite sa aduca spiritul de competitie la nivel foarte aprins. Gala Elle Blogging Awards a fost un eveniment care a marcat mai intens si cu mult spirit de fair-play ideea de competitivitate in mediul online . Si tot Elle a organizat un eveniment in stil Elle, elegant, cu ecou si care a aratat ca Elle isi ofera cu generozitate din prestigiul sau si celor pe care ii considera membri in aceeasi comunitate.
Am vazut toata agitatia produsa de Digital Divas si cred ca inainte de a incerca sa fim dive, ar fi bine sa incercam sa fim “ladies”. Se spune ca in razboi si in amor nu exista reguli. Totusi orice competitie nu isi mai are sens daca este tratata ca un razboi sau ca un amor patimas. Se scapa multe fraze pe care eu cred ca anumite persoane le-au regretat, spiritele o iau putin razna si uitam de ce ne ducem la un asemenea eveniment gen Digital Divas sau de ce ne-am inscris acolo in competitie. Ca idee, oricine se putea inscrie acolo pe lista nominalizatilor, deci nominalizarea in sine nu reprezenta vreun merit, ci doar vointa bloggerului respectiv de a intra in concurs. Asa m-am inscris si eu. Un pic de gossip feminin condimenteaza orice eveniment de acest gen, ca de asta suntem femei, dar cand reactiile celor care se afla la un eveniment de dive sunt deviate si duc spre superficialitate si rautate gratuita, chiar incep sa imi doresc sa nu fiu parte a acelei comunitati.
Cred ca fiecare persoana care a urmarit acest eveniment a avut preferatele ei, a avut comentariile ei la capitolul premianti. Dar asta inseamna un concurs, nu toata lumea castiga acele premii, sunt doar cateva, exista niste criterii si asta este. Pentru ca am auzit foarte multe comentarii de genul “cine este Dana Sota”, m-am mirat putin. Daca sustii ca admiri zona asta de frumusete si spui ca esti pasionata de tot ce inseamna comunitatea aceasta de oameni care scriu pe acest subiect, e cam ciudat sa nu o stii pe Dana Sota. Ca nu o placi este cu totul altceva. Ca nu o stii, c’est un petit probleme. Ca atare, poti intra pe o librarie online si sa ii cumperi cartea , carte care a aparut cand multe dintre divele digitale de astazi nu stiau inca ce inseamna diferenta dintre crema de zi si crema de noapte, adica in 2008. Recunosc insa ca nici eu nu ii stiu blogul prea bine si nu este unul pe care sa il citesc, dar cartea ei este in biblioteca mea chiar din 2008. De celelalte premii, nu sunt capabila sa imi dau cu parerea pentru ca nu cunosc blogurile sau proiectele suficient de bine, iar pe preferatele mele deja le-ati vazut mentionate pe pagina mea de Facebook chiar in seara cand urmaream online evenimentul de premiere.
M-am bucurat pentru Violeta si pentru Stefania, ele sunt si in blogrol-ul meu, le cunosc si personal, stiu ca muncesc mult pentru blog si ca au si mult simt etic si estetic. Pentru Laura Musuroaea si Sanziana Negru deopotriva m-am bucurat, nu le cunosc suficient de bine ca si persoane, insa le-am vazut ca fac constant ceea ce fac, si-au transformat pasiunea in business si se pare ca stiu sa se organizeze bine, altfel nu ar fi urmarite de atatea mii de fani. Pe lista premiantilor este si va fi mereu Special Koko, este firesc, cred ca ea este foarte cunoscuta oricarei pasionate de machiaj, nu cunosc adolescenta sau femeie pana in 30 de ani care sa nu ii cunoasca tutorialele de machiaj. Imi dau cu parerea doar acolo unde stiu cate ceva.
Cred ca asta am invatat dupa atatia ani de blogging, ca fiecare om care iese pe scena asta publica are povestea lui si el stie de ce este povestea aceea in acel fel. Iar povestile personale nu pot fi judecate, nu pot fi cantarite just. Iar blogurile sunt parti ale acelei povesti personale si m-as bucura ca fiecare blogger sa nu uite niciodata asta. Blogul porneste dintr-un imbold intim, personal, emotional. Putem cel mult sa stim ca nu vrem sa fim ca X sau ca Y si ca ne inspira Z si W. Este o ecuatie unde fiecare element isi are influenta lui, ne influenteaza si prezenta celor pe care nu ii placem.
In tot ce inseamna scris si scriitura, nu vei vedea doi oameni la fel si nu vor fi placuti dupa niste criterii stricte. Fac mereu comparatie cu literatura cand vine vorba despre problemele aparente ale blogosferei de astazi. Sa stiti ca nici Eminescu sau Camil Petrescu nu erau iubiti de marele public la vremea lor si ca atare nici nu le era bine in viata de zi cu zi. Pe partea asta de comunicare publica catre ceilalti, prin orice – scris, video etc., incepand de la poezie si pana la blog, nu exista criterii stricte care sa te faca sa fii primul dintre primii, diva dintre dive si The best of the Best. Uitati-va si la toate competitiile de genul celor de la Cannes sau marea competitie a premiilor Oscar. Sa stiti ca si legat de premiul Nobel si de acordarea lui sunt mereu nemultumiti si neindreptatiti. Si pana si Coco Chanel a murit nefericita, desi noi astazi o divinizam.
Nu stiu daca lumea asta are nevoie de dive sau nu, insa stiu ca oamenii au mereu nevoie de modele, de repere, de locuri unde sa simta ca rezoneaza cu cineva. Cred ca voi intrati pe un blog ca sa va simtiti bine, sa petreceti cateva momente de relaxare prin lectura, sa va amuzati sau sa va incarcati cu emotie pozitiva. Cam asta imi doresc eu sa gasiti pe blogul meu.
