Escapada de iarna la Marea Neagra

Ca sa mergi in februarie la Marea Neagra se poate numi escapada, iar unii ar numi treaba asta usor fara sens. Cei care sunt obisnuiti ca pe litoral se poate face doar plaja si stat la terase ar trebui provocati sa descopere o alta fata a Marii Negre.

De foarte multi ani imi place sa merg pe litoralul nostru, insa doar in Constanta in zona veche a orasului, cand e frig, cand turistii sunt atat de rari incat abia ii zaresti pe plaja veniti sa faca poze sau putin sport.

Unde am stat in Constanta iarna

Pe Plaja Modern auzi doar marea, pescarusii si cate un localnic care isi cheama cainele. Mai apar grupe de sportivi cu antrenorul dupa ei si fac antrenamente deloc usoare.

Evident trebuie sa te echipezi. Va recomand sa va luati haine usoare cu izolare termica. Daca bate vantul si va stiti sensibili, ramaneti la terasele inchise din port sau de sus de pe faleza. Daca sunteti ok cu vantul si briza mai puternica, doua straturi de glugi sunt tot ce trebuie si un guler dintr-acela special de ski, sa zicem, sau o esarfa bine legata.

Eu prefer sa merg la Forum Continental, un hotel mai degraba pentru business. Adica acolo in permanenta sunt oameni veniti in delegatii la traininguri, sedinte. Se poate sta in barul din lobby cu laptop, semnalul wi-fi e super decent, aveti prize, puteti lucra fara probleme. Eu mereu am si spor de acolo, poate ca fiind cu marea in fata, am un ritm mai bun de lucru. Evident se poate lucra si din camera, insa eu prefer sa mai stau in acel lobby ca in pauzele scurte sa mai ies un pic sa vad ce face marea. Si evident sa vad ce pisici se mai joaca pe langa hotel.

Nu este un loc foarte accesibil, insa nu este nici ceva de neatins. O camera tripla, pentru 3 nopti cu mic dejun inclus m-a ajuns pe Booking la 1500 de lei. Si chiar e tripla si ca spatiu si ca dimensiuni ale paturilor. Nu e nimic de lux, e simplu, curat, functional, e tot ce ma intereseaza.

Ce sa mananci in Constanta

La capitolul mancare, depinde ce va place. Recomand insa foarte aproape de hotel restaurantul libanez Buddha Bar, atentie ca au si salon de fumatori, cine e sensibil ca mine, neaparat sa mearga in salonul de nefumatori. Vegetarienii se pot delecta cu un humus si un mutabal de zile mari.

Imi mai place restaurantul Pirouette, e si foarte instagramabil, pare desprins din ceva poveste cu accente usor baroc si Art Deco, o combinatie inedita. Acolo tot timpul sunt chestii de decor, inimioare, ursuleti, iepurasi, depinde de sezon. Cine e fan de poze de Instagram, va avea acolo multe momente de poze, iar angajatii sunt amabili si obisnuiti cu turistii ce vor poze.

Pentru suberek, clar restaurantul Efendi, foarte aproape de statuia lupoaicei. Tot acolo pe stradute mai este o patiserie tipic turceasca.

Imi place mult si o librarie de acolo, nu ii retin numele spre rusinea mea, dar este imposibil de ratat. Inauntru e si o ceainarie si au mereu o selectie de carte foarte tentanta. Va puteti aseza cu un ceai sa rasfoiti o carte si evident sa cumparati o carte.

Mancarea nu este ieftina, este comparabila cu preturile din Vest. La calitate depinde extrem de mult de ce va place, dar gasiti de toate. Eu fiind o vegetariana atipica care mai mananca si peste, am fost multumita.

Muzee in Constanta

Si pentru o delectare completa, recomand Muzeul de Arta si Muzeul de Istorie si Arheologie. Muzeul de Istorie va intra curand in renovare completa. Insa doamnele de acolo m-au asigurat ca in depozit este material sa se deschida 3 muzee, sa avem rabdare si speranta ca Statul Roman va investi in acest loc asa cum merita. Mi-e jena sa ma gandesc cate borduri s-au facut din banii ce puteau adaposti dovezile arheologice ale unor culturi aparte si din care ar trebui sa invatam si azi.

Pentru ca suntem in prezent o natie de semianalfabeti, complet dezinteresati de cultura superioara si de arta. Pentru ca de asta, pe perioada verii, acea zona devine un balci si o epava culturala. Nu din cauza locului, ci din cauza celor care vin doar sa bea, sa asculte muzica de proasta calitate si sa arunce hartiile pe jos. Imi pare rau, insa de fiecare data cand am ajuns in Constanta in plin sezon estival, ma obosesc teribil turistii veniti parca la un festival numit kitsch. Vara, mai aveti sanse sa prindeti atmosfera frumoasa sa zicem luni, marti, cand nu prea sunt turisti. In weekend, nu am curaj sa pasesc pe acolo intr-o luna de iulie sau august.

Muzeul de Arta este o incantare si ca incinta, este un spatiu larg, luminos. A fost o bucurie sa vad copii acolo ce stateau sa faca schite dupa tablouri, coordonati de profesorul de desen. Mi-a adus aminte de Louvre si de multe alte muzee occidentale. Nu imi mai venea sa mai plec, sunt multe tablouri de Grigorescu, Luchian, apoi arta mai moderna. Fata de Muzeul de Arta din Bucuresti este mai aerisit si incurajeaza si pe cei ce au ,,claustrofobie culturala” sa zaboveasca in fata unui tablou.

Intrarile la muzee sunt penibil de ieftine.

Am incercat sa urc in turnul moscheei care este cu acces public. Picioarele ma tin sa urc si zece etaje, insa problema mea este vertijul. Dupa jumatate de urcare, mi s-au infundat urechile, simteam cum ametesc si am preferat sa cobor incet. Scara este in spirala si poate da niste senzatii nu tocmai placute. Am zis ca mai incerc data viitoare si o sa abordez o strategie cu pauze ca sa scap de senzatia neplacuta din urechi.

Daca ati prins vreodata un zbor cu avionul si se tot amana aterizarea, iar avionul se invartea deasupra zonei de aeroport, puteti intelege. Eu am trecut si prin acest gen de aterizare si nu ma incanta deloc.

Dar am admirat aceste semne ale culturii arabe, am apreciat felul in care se canta acea rugaciune de cateva ori pe zi. Da o senzatie de liniste, de echilibru. Chiar daca am alta religie, am apreciat modul de manifestare si starea transmisa de cel ce se ruga public sa fie auzit de credinciosi. De fiecare data cand merg in Constanta, in acea zona veche a orasului, cand aud acea rugaciune, am un sentiment de siguranta, de liniste.

Si daca tot sunt la acest capitol, sa mentionez si Biserica Greceasca, un alt loc cu o energie si liniste aparte. Am stat cateva momente bune si pe treptele ei, ascultand pescarusii si incercand sa nu ma gandesc la nimic, aproape am reusit.

Marea Neagra si pisicile

Sunt pisici peste tot si am apreciat ca sunt bine hranite. In diverse colturi se vad gramezi de bobite, castronele cu mancare, adica oamenii din zona chiar se preocupa. Totusi, nu ezitati sa aveti in buzunar ceva pentru ele, ca vin imediat la mangaiat.

Per total, aceasta peninsula a Constantei e un spatiu prea generos din multe puncte de vedere si undeva in sufletul meu e dorinta ca intr-o zi sa am o mica locuinta acolo. Cat sa dorm si sa ma spal, dar sa cobor zilnic spre mare, sa vad muzeele, pisicile si sa intru in Biserica Greceasca, sa mai incerc o urcare in turn. Si poate sa incerc un dialog imaginar cu poetul Ovidiu.

Era sa uit, dar Cazinoul arata din ce in ce mai bine, trebuie sa il vedeti.

Daca cunoasteti in acea zona si alte perle nedescoperite, astept sa imi spuneti.