Ne tot povestim despre creme si lotiuni, dar astazi as vrea sa va povestesc despre cat de important este cum ne simtim in interior si cum se reflecta asta la exterior. Mai exact despre ce mancam si cum mancam. Sunt lacto-vegetariana din 2008 si nu doar atat, ma ghidez cat mai mult dupa principii de alimentatie sanatoase si normale. Am avut bucuria sa citesc cartea Hrana pentru viata a d-lui doctor Daniel Menrath si sa urmez si tratamente indicate de dumnealui. Nu a fost usor, insa imi dau seama acum cate beneficii am adunat si cate se vad si in felul in care arat. Fiecare om isi gaseste drumul sau pentru a-i fi bine, pentru a fi fericit, insa pentru mine, si nu numai pentru mine, sa incep acest fel de viata si sa am acest stil de alimentatie au fost ca un moment de renastere.

In aceasta carte veti afla de principii simple de alimentatie, pe care probabil le intuieste oricine, insa nu ati avut motive suficiente sa le si aplicati. Va citez mai jos fragmente din aceasta carte:

Corpul nostru este format in proportie de 70% apa, insa, din clipa in
care ne nastem, el devine avid de mancare, aer si apa pentru
supravieturie. Pentru supravietuire si pentru a mentine corpul in cea
mai buna conditie, trebuie sa avem o dieta care sa fie constituita din
cel putin 70% apa. Aici nu este vorba de baut apa, ci de alimente care
sa contina, in stare normala, apa. Fructele si legumele crude sunt
alimentele care satisfac acest deziderat. Orice altceva este mancare
concentrata, care si-a pierdut apa prin gatire sau prelucrare. Nu
trebuie mancate exclusiv fructe si vegetale, ci acestea sa reprezinte
70% din mesele noastre zilnice, restul de 30% insemnand alimente
concentrate: carne, produse lactate, legume, etc.



 



Sunt doua motive pentru care avem nevoie de aceasta apa din vegetale:
hranire si curatare. Trebuie retinut faptul ca tot acestea sunt si
motivele pentru care apa bauta nu va fi de nici un ajutor. Apa este
transportata de nutrientii din mancare la toate celulele corpului si
apoi, la intoarcere, inlatura reziduurile toxice.



 



Toti nutrientii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine,
minerale, aminoacizi, enzime, acizi grasi) se gasesc in fructe si
vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale si
fructe in intestine, unde sunt absorbite.



 



Vitaminele si mineralele din farmacii – se pare – nu sunt asimilabile.
Vitaminele se gasesc in livezi si in gradini, nu in farmacii!



 



La randul lor, toxinele sunt curatate de apa din corpul nostru si
eliminate. Ca orice lucru pe care il folosim, care se curata si se
spala, si corpul nostru are nevoie de acestea. Faptul ca o larga patura
de populatie este grasa arata ca noi nu curatam corpul in interior, deci
mancam defectuos. Sunt oameni care, o viata intreaga, nu isi pun
problema curateniei interioare a propriului corp.



 



Repet, aceasta curatare a corpului (interioara) se face prin
intermediul unei hrane cu un continut mare de apa, care va favoriza
spectaculos desfasurarea celor trei cicluri ale corpului.

Cand mancam, trebuie sa ne punem intrebarea: “Oare mancarea pe care o
consum acum va contribui la curatarea corpului meu sau la incarcarea
acestuia cu toxine?” Sau, cu ale cuvinte: este dominata de fructe si
salate?

Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu
mancam alimente de care are cu adevarat nevoie corpul nostru, ci din
cele pe care le cer gusturile. De aceea, mancam acum mancarurile foarte
gustoase care, de fapt, ne naclaiesc corpul adaugand greutate.



 



Daca vreti insa sa fiti viu, viguros, vibrant si intr-o forma dintre
cele mai bune, trebuie sa mancati mancare vie (fructe si legume crude).



 



Daca ar fi sa ne comparam cu animalele care traiesc in mijlocul
naturii, ati vazut animale obeze, stirbe, surde, cu ochelari, cu
simultoare cardiace sau animale care sa moara de atac de cord, cancer,
diabet sau congestie cerebrala?



 



Carnivorele nu mananca niciodata alte carnivore, de la erbivore mananca
prima data intestinele pline de vegetale, bogate in apa; apoi le beau
sangele, dupa care mananca organele bogate in apa si la sfarsit, daca nu
sunt satule, carnea si muschii.



Fara discutie, exista momente cand mancarurile concentrate vor domina; nu trebuie sa va simtit vinovat.



 



Dupa zeci de ani de concentrate, este greu sa treci la alimentatie
naturala. Vechile pofte rabufnesc. Dupa o zi in care ati mancat
concentrate, a doua zi treceti pe vegetale. Trebuie sa aveti in minte
importanta acestei  alimentatii bogate in apa.



 



In atomii moleculelor din plante se afla enzimele care nu sunt lucruri
sau substante, ci principii ale vietii fiecarei celule vii. Enzimele din
celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. In consecinta,
cand anumiti atomi sunt necesari pentru refacerea sau inlocuirea
celulelor corpului, va aparea o atractie ” magnetica” a celulelor de
acelasi tip din alimentele vegetale cu cele din corpul nostru.



Deci, fiecare celula din structura corpului nostru este impregnata si
animata cu viata cunoscuta ca enzima. Aceasta atractie magnetica este
valabila numai in molecule vii. Enzimele se distrug la 54*C si orice
mancare gatita la temperatura mai mare decat aceasta este condamnata la
moarte prin disparitia enzimelor. Mancarea gatita la peste 54*C si-a
pierdut viata, asadar, valoarea nutritiva. Aceasta mancare poate sa
sustina viata sistemului uman, dar o face pe cheltuiala energiei,
vitalitatii si a unei sanatati degenerate progresiv.



 



Bautul apei este specific oamenilor care mananca mancaruri concentrate.
Cei care mananca fructe si vegetale crude nu mai au nevoie sa bea apa.
Daca totusi doriti sa beti apa, ar trebui sa beti apa distilata sau “apa
minune” (de tarate), daca aveti aceasta posibilitate.



 



Apa de izvor nu este recomandata deoaree contine minerale anorganice,
pe care corpul uman nu le poate folosi sau precipita si care se agata de
colesterolul din corp si se depune sub forma unor placi groase pe
artere. Apa distilata (si in vegetale este tot distilata) nu are acest
efect.



 



Foarte important!!!



 



Este extrem de periculos sa bei apa la masa, deoarece apa dilueaza
sucurile digestive care “sparg” mancarurile din stomac, impiedicand
digestia corecta a alimentelor si deregland puternic cele trei cicluri
ale corpului nostru. Se cheltuieste totodata o mare cantitate de
energie.



 



 



2. Principiul combinarii corecte a alimentelor


 



Clasificarea alimentelor


 



Alimentele sunt substantele comestibile care contin un anumit numar de
elemente organice, ca: proteine, lipide, glucide, saruri minerale si
vitamine, apa si materii nedigerabile (ca fibrele).



 



Proteinele


 



Acestea sunt celule organice ale muschilor, organele creierului,
oaselor etc. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite
“aminoacizi”.



Problema care se pune in cazul unei alimentati “traditionale” nu este
sa duci lipsa de proteine, ci cum sa nu mananci prea multe. Prea multe
proteine sunt la fel de periculoase pentru corpul uman ca si situatia in
care exista prea putine.



Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea si utilizarea lor este cea mai complicata.



Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, cel mai greu de
descompus, in elemente pe care corpul nostru le poate folosi, este
proteina.



Cand consumam proteine, corpul cheltuieste pentru digestie o energie mai mare decat pentru orice alt aliment.



Cu cat mancam mai multe proteine, cu atat mai mult ne este consumata energia pentru descompunerea lor.



Noi nu avem nevoie de atat de multe proteine, deoarece corpul uman
recicleaza doar 70% din reziduurile proteice; si apoi, noi pierdem numai
23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si
transpiratie.



Pentru a completa aceasta cantitate pierduta ar trebui sa mancam 750 grame de proteine, ori unii mananca mai mult.



Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul este suprasolicitat in
incercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele in exces nu numai ca
va fura energie, dar trebuie sa fie depozitate in corp ca reziduu toxic,
determinand si o crestere in greutate, deoarece nu exista energia
necesara pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare
si situatia se agraveaza. Proteina nu apare in corpul omului prin
consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mancare. Proteina
animalelor consumate difera de proteina umana, Corpul nu poate folosi
sau asimila proteine in forma lor originala. Ele trebuie descompuse in
aminoacizii care o compun. Apoi, corpul recompune aminoacizii (ii
sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment
este data de aminoacizii care il compun. Animalele insa nu au puterea sa
sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali si de aceea trebuie sa-i ia din
plante. Plantele ii pot sintetiza prin aer, apa, pamant, dar animalele,
inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante – fie direct,
mancand plantele, fie indirect, mancand animalele care au mancat plante.



Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali altfel nu ar mai
exista. 15 dintre ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie
luati direct din mancarea consumata.



Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor,
mugurilor, va asigura toti aminoacizii necesari, exact ca si la alte
mamifere, care nu consuma carne si care totusi nu sufera de vreo
deficienta proteica.



Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, corpul
are in permanenta aminoacizi, circuland prin sange si sistemul
limfatic. Cand corpul are nevoie de aminoacizi, ii ia de aici.



Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa toata ziua. Ficatul
si celulele depun si scot permanent aminoacizii necesari din sange si
limfa. Cand in sange sunt prea multi, ficatul scoate si ii stocheaza
pana este din nou nevoie de ei. Daca scade nivelul lor din sange
datorita consumarii acestora de catre cellule, ficatul ii repune in
circuit. Deoarece majoritatea celulelor dn corp sintetizeaza mai multe
proteine decat este necesar pentru sustinerea vietii lor, celelalte
retransforma proteinele repartizate lor in aminoacizi, depozitandu-i in
sange. Acest circuit al aminoacizilor este esential in intelegerea
faptului ca proteinele complete (animale) nu sunt necesare in dieta.



 



 



Cei opt aminoacizi pe care copul nostru nu ii poate sintetiza trebuie
luati din alimente. In general, fructele si vegetalele contin
majoritatea acestor opt aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza,
conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii,
rosiile, nucile, semintele de floarea-soarelui, susanul, alunele si
fasolea ii contin pe toti opt. Aminoacizii continuti de plante sunt mult
mai numerosi fata de cei continuti de carnuri.



 



Carnurile nu ne furnizeaza combustibil; energia se gaseste in
carbohidrati. Carnea nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza
energie. Grasimile pot furniza enegie, dar descompunerea lor este mai
greoaie si mai putin eficienta. Ele sunt descompuse in combustibil numai
cand rezervele de carbohidrati sunt epuizate. Grasimea din corp nu
provine numai de la consumul lor direct. Cand se consuma in exces
carbohidrati, acestia sunt transformati de organism in grasime si sunt
depusi ca atare. Astfel, corpul poate inmagazina si folosi grasimile
fara a manca mancaruri grase. Depozitele de grasime pot fi privite ca o
banca de carbohidrati, unde se fac restituiri sau depuneri cand este
necesar.



 



Sanatatea  noastra depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le
consumam. Printre multe alte lucruri, ele previn constipatia si
hemoroizii. Carnea nu contine fibre celulozice. Un lant de aminoacizi
contine de la 51 pana la 200.000 de aminoacizi. Cand mancam carne, acest
lant este descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana. Ei
sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge,
facandu-i inutilizabili pentru organism. Astfel, ei devin toxici,
depunandu-se si marind consumul de energie.



 



Carnea este foarte bogata in grasimi satuate, diferite de cele folosite
pentru energie si provoaca atacul de cord (colesterol). Sintetiza
vitaminei B12 este ingreunata mult, provocand starile anemice.



 



Toxinele continute de catre carnea animalelor au o extraordinar de mare
influenta in perturbarea metabolismului hidratilor de carbon, de aici
pana la diabet nemaifiind decat doi pasi. Mare parte a tumorilor, adesea
maligne, au la origine substante create in timpul digestiei carnii,
care nu au putut fi asimilate de oganism.



 



Foarte putina lume stie ca, pentru a inlocui culoarea gri-verzuie a
carnii, dupa taierea animalului, cu acea culoare rosiatica, placuta, a
produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc
nitrati si conservanti foarte daunatori organismului uman,
predispunandu-l in timp la cancer.



 



In urma procesarii termice calitatile carnii se modifica:



 



Valoarea nutritiva a carnii scade cu 2/3.



Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.



Vitaminele dispar aproape complet din carnea fripta sau fiarta.



Noul aliment incarca si aciduleaza organismul uman, favorizand aparitia bolilor.

Cartea se citeste usor si o sa vedeti ca veti reveni mereu la ea, eu mai citesc uneori anumite pasaje ca sa imi aduc aminte cate un lucru. Sper sa va foloseasca si voua :).

Written by Ana Maria Tatucu