Mi-e prea greu sa ii mai uit trandafirii,
si zorul ei, si imboldul ei la viata,
un pic mai aspra in ceasuri de tensiuni grabite,
dar mereu, mereu cu fraze bine tivite,
ca mansetele de la sacourile ei negre.
Trandafiri neuitati, incrancenati, taiati,
zdrobiti in dulceata, unii rasati, lasati cu tija lunga,
dar toti ai ei.
Stiti ca nu sunt o disciplinata a review-urilor la parfum. Nu sunt nici o prea informata. Cunostintele mele de chimie sunt un pic mai dezvoltate decat ale pisicii mele Panda, Ii invidiez mirosul ei care depaseste orice pretentii de chimist.
In 1979 eu aveam doi ani. Pot sa pun pariu ca smulgeam petalele trandafirilor saditi si ingrijti de ea, bunica mea si numita mereu mama. In gradina ei eu eram ca intr-o tara a povestilor si spun asta fara nici o farama de romantare. Oamenii treceau pe strada si se uitau peste gard admirand mereu gradina ei. Eh, mai era si cate un nebunatic ce intindea mana sa rupa fie un trandafir crescut haotic spre gard, fie ceva iasomie. Avea mai multe feluri de trandafiri, fiecare cu disciplina lui, cu rostul lui. De dulceata a avut putini, o tufa mica langa baza de ciment a gardului care miroseau de lesinai de pofta.
Nahema si Catherine Deneuve, un creator si muza sa
In 1979 Jean Paul Guerlain lansa si dadea lumii Nahema. Crearea Nahema a plecat, zice el, de la o alta gradina minunata, insa in care era Catherine Deneuve intr-un fel de cusca de porumbei. Scena este din filmul deloc popular Benjamin ou Les mémoires d’un puceau, Lumea buna tinea pe vremuri in gradini une belle cage pentru porumbei, si cu rol de a-i proteja si cu putin rol igienic. Nu sedea bine ca in timp ce doamnele isi sorbeau ceaiul, sa treaca pe acolo vreun porumbel nerusinat si sa lase vreun plocon mic si nu tocmai bine mirositor.
Nahema este un parfum ce nu a avut succes la lansare si nu are prea mare succes nici azi. Mirosul lui de trandafir pare sa nu fie in acord cu limonadele cu trandafiri actuale. Cand a fost lansat, avea de lupta cu Poison-ul lui Dior, cu Giorgio al lui Armani, cu Madame Carven si Paris-ul lui Yves Saint Laurent, cu ambianta un pic spre glamour sclipicios, dar si cu ceva note frivole. Cu un an inainte, fusese lansat Anais Anais a lui Cacharel, si Magie Noire de la Lancome, ce vremuri. Jean-Paul Guerlain considera si astazi Nahema una dintre marile lui reusite in materie de creatie, dar nu si de parfum comercial, care sa prinda la marele public. A lucrat la el in jur de 4 ani, iar daca e sa ne luam dupa indarjirea lui ca si creator de parfumuri, sunt convinsa ca un altul ar fi abandonat dupa primul an. Jean Paul Guerlain a fost ,,scos” de pe scena Guerlain cand a spus ca a muncit precum un negru, spunand asta dintr-un simt adanc al realitatii, nu ca o remarca rasista. Statul in laborator si cautatul de ingrediente te cocoseasa, te irita, te termina uneori fizic si asta doar marii parfumieri stiu. Ceilalti se ofusca si spun ca genul acesta de remarci sunt cinice.
Miros de trandafir sau geniul trandafirului
Lasand la o parte lista oficiala de note – trandafir, ylang-ylang, pruna, zambila, mosc, santal, este altceva ce pe mine m-a coplestit. Se pare ca Jean-Paul Guerlain a obtinut o anume molecula din trandafir cu miros aparte ce nu are cum sa fie redat de nici un alt parfum cu aroma de trandafir.
Cand rupeam trandafirii din gradina, eau unii cu floare mica ce cresteau pe tufa inalta, imi ramanea pe mana mirosul acela de seva, de tulpina rupta. In plus, de ce sa nu zic tot, mereu aveam degetele murdare de zahar. Pai da, ca atunci cum se facea partea de satisfacere a poftei de dulce? Nu aveam nici Kinder, nici M&M. Pai, cineva pandea sa nu vina nimeni in bucatarie si eu eram cu degetul in borcanul cu zahar. apoi faceam schimb cu verisoara mea. Ei, degetele alea murdare de zahar – ca pe vremea aceea, nu eram asa atenta cu spalatul pe maini – mirosul de seva din tulpina de trandafir si trandafirul proaspat rupt, dosit in buzunar sa nu vada nimeni ce facusem, toate astea au venit de-a rostogolul in mintea mea cand am mirosit prima data Nahema. De asta nici nu l-am vrut. Ma tulbura prea mult.
Surpriza a fost sa mi-l aduca la schimb cu ceva o prietena – Oana , merci inca o data! – si sa raman ceva suspendata….. acum Nahema statea in fata mea, era al meu si nu mai aveam cum sa il mai refuz.
Mi-e greu sa ma dau cu Nahema. Imi aduce aminte de asa putinele momente frumoase din copilarie si de ea, mama-bunica mea, care nu mai e. Avea si ea niste parfumuri bulgaresti ce duhneau a trandafir, cum spunea ea, si mereu zicea sa am grija sa ma dau putin ca alfel o sa mi se faca greata. Era asa comica cand explica asta.
Nahema este un prenume feminin, ce inseamna ,, blandete, placere” ( din araba).
Unde mai gasiti Nahema?
Daca aveti cum sa comandati direct la magazinele Guerlain fie din Franta sau din alte tari unde exista, Place Vendome din Belgia stiu ca il mai are si e posibil sa il mai gasiti prin diverse magazine de discount sau de vintage-uri. Mai putine sanse sa il gasiti prin Romania pentru ca nu e genul de parfum cautat de consumatorii nostri. Nu o spun cu sarcasm, insa pe noi nu ne caracterizeaza acest gen de parfum. Mai exact, femeile noastre se feresc sa miroasa a ceva ce duce spre parfumul de trandafir bulgaresc ce ne aminteste penuria de parfum din perioada comunismului. E o chestie ca de autoaparare. Nu mai vrem sa mirosim a comunism. Uitam insa cat de nobil e trandafirul. Si sa nu uitam ca si astazi, in Bulgaria exista culturi de trandafir facute pentru Guerlain si finantate de ei ca sa isi asigure ingredientul asta tare scump si datator de viata unor arome fara sfarsit.
