Daca eu am dat search la mine pe blog ,,happy monday“, inseamna ca e deja prea mult timp de cand nu am mai scris.
Au fost multe zile de luni ce se pot incadra in zona unei zile de luni fericite, insa nu am gasit eu momentul sa si consemnez.
La ora cand scriu acest articol, Bucurestiul e dogoritor. Sunt peste 30 de grade Celsius. Am reusit insa sa ajung la pilates, sa ma si organizez sa mananc. Plus am rezolvat multe lucruri legate de munca. Stiu ca atunci cand am iesit de la sala, stateam un pic sa racesc masina si ma gandeam ca parca au fost deja doua zile intr-una. Pot sa declar insa si cu deznadejde ca in bucatarie ma asteapta o piramida de vase. Dar le vine si lor randul.
Pot sa va spun ca ultimele doua zile de luni au fost minunate, prima undeva in zona Bahna langa Dunare. A doua la Cluj Napoca. Eu cu calatoriile am o relatie asa si asa. Desi imi place sa vad locuri noi, ma obosesc mereu drumurile. Intotdeauna dupa un drum cu orice mijloc de transport, am nevoie de cateva ore bune sa fiu eu in ritmul meu. Ii admir pe cei ce calatoresc doar cu un rucsac in spate si cateva lucruri.
Zbor fara bagaj la cala pentru mine ar fi o mare incercare. Si nu pentru ca plec cu nu stiu ce haine. Insa imi iau diverse lucruri, haine si de vreme rece si de vreme calda, am mereu nevoie de inca o pereche de incaltaminte minim. Dar lucrez la treaba asta si eu zic ca va veni ziua cand voi pleca o saptamana doar cu o pereche de adidasi, o pereche de jeans pe mine, 3 tricouri, dar neaparat 7 perechi de chiloti. Hai ca nu sunt singura.
Si legat de haine, azi am remarcat ca in garderoba mea e un mare fiasco. Va puteti imagina ca nu am nici macar o rochie de vara mai de seara, iesire la un eveniment, nimic, absolut nimic. Si la capitolul sandale, nu mai am nimic care sa mearga cand afara sunt peste 30 de grade. Da, am sandale sport de la Decathlon, dar greu de mers sa zicem la un eveniment unde as fi invitata. Momentan nu am starea sa ma ocup de asta. Ma gandesc ca de indata ce incep lichidarile de stoc de vara sa analizez un pic oferta. Neaparat trebuie sa trec pe la The Room Showroom unde sigur Mihaela ma va lamuri ce are sens sa port si ce nu.
Nemultumirea acestor zile rezida din complexul meu de intelectual ratat. Si cred ca e frustrarea mea majora a inceputului de varsta matura. Faptul ca vad cartile incepute cum se aduna. Faptul ca imi zboara versuri in cap pe care nu apuc sa le scriu. Faptul ca nu apuc sa ascult pana la capat, intre doua chestii de muncit, mai multe pasaje din Debussy, Chopin sau Tchaikovsky. E ca un lucru care ma face sa ma intreb care e de fapt costul unui om cult astazi. Si imi aduc aminte de ce se spunea despre Camil Petrescu. Ca el creeaza personaje profund artistice, personalitati de artist care au toata baza materiala asigurata ca ele sa poata trai drama artistului. Oricum am ajuns sa imi cantaresc timpul ca un Harpagon al minutelor de poezie. Nu as da nimanui din versurile vietii mele. Dar am versuri si pentru voi, voila blogul meu de poezie.
Concluzie: o zi de luni plina cu multa planuri, dar foarte ancorata in prezent. Si sunt foarte multumita de sandalele mele urate de la Decathlon care ma poarta peste tot fara sa imi dea bataturi.
