Am avut candva o oarecare tendinta de a sustine toate ideile ce tin de feminism. Toate poeziile astea ce sustin ideea de ,,sisterhood”, adica noi, femeile, unite, vom face lumea mai buna. Si cum vom scapa de asuprirea masculina si vom decide noi ce si cum.
Intre noi, femeile, totul e mai bine?
Bun, suna frumos in teorie. In practica, va pot spune ca cele mai mari probleme de a ma simti atacata, jignita si marginalizata au fost cand am lucrat cu mai multe femei sau cand am avut superior femeie. Cu barbatii am riscat cel mult o privire libidinoasa sau o aluzie mai directa sau mai subtila cu tenta erotica. Cel mult o mana uitata pe piciorul meu sau pe umarul meu. Dar toate rezolvate simplu si clar, adica fara sa fie nevoie de a doua remarca. Astea au fost pistol cu apa fata de atacurile si intrigile feminine unde nu am stiut de unde vine atacul si cat poate fi de dureros.
Inclusiv conflictele de natura strict profesionala au fost mai usor de rezolvat cu barbatii decat cu femeile. Cu barbatii discutam clar si fara eufemisme. Cu femeile, spuneam una si alta se intampla. Cand nu am fost multumita de salariu, exemplu, am fost si am discutat cu seful meu clar si cu faptele pe masa. Cu superiorii femeie a fost pur si simplu o mocirla verbala si emotionala. Trebuia sa ii inteleg dramele ei si eu sa ma multumesc sa ii fac munca ei, fiind multumita ca mi se dadea avantajul sa lucrez cu ea.
Ca atare, tragand o linie, nu cred in aceasta fratie absoluta intre femei. Nu cred nici ca femeile sunt mai bune decat barbatii.
Femeile, cei mai aprigi critici ai femeilor
Daca am avut vreodata vreo problema de aspect fizic, femeile au fost cele mai mari critice ale mele si nu doar critice. Fix femeile mi-au spus ca sunt grasa, pitica, cu fundul prea mare, ca am parul prea urat sau ca sunt aragaz cu 4 ochi.
Credeti-ma, ma simt mult mai expusa intr-un vestiar. Acolo simt femeile cum imi analizeaza si critica fiecare semn de celulita decat pe plaja inconjurata de 10 barbati. Si sunt si eu la fel, atunci cand sunt undeva cu alte femei, tind sa le critic in mintea mea, sa le judec, sa observ ce nu e ok si sa ma stresez cand una arata mai bine decat mine.
Chiar nu inteleg acest mecanism. Odata cu trecerea anilor am devenit mai insensibila, insa cand eram la liceu, era un chin sa ma dezbrac la vestiar in fata colegelor mele. De multe ori, asta ma ingrozea teribil.
Sigur ca am femei in jurul meu si in viata mea pe care le apreciez, le admir si cu care stiu ca pot comunica. Insa sunt putine, mai putine decat cele care sunt taman invers, si au aceleasi traiectorii grele de parcurs. Da, traiectoria unui drum in lumea femeilor e mai greu.
Egalitatea femeie-barbat sau egalitate intre femei
Una peste alta, nu femeia este mai buna decat barbatul, dar nici invers. Sunt doar parti al unui univers de viata si functioneaza impreuna. Nu cred in egalitate nici intre noi femeile cu atat mai mult nu cred in egalitatea femeie-barbat si nici nu vreau sa existe. Da, o egalitate in fata legii si a normelor sociale, insa in rest, hai sa nu ne amuzam.
Nu vad cu ochi buni acele diferentieri salariale, de exemplu, care se mai fac in unele companii. Dar unde e vorba de bani, e foarte greu sa spui cine si cum are dreptate. Adica ai oameni cu functii similare, insa barbatul are salariul mai mare in multe industrii. Eu am remarcat insa acelasi lucru si in cazul femeilor. Si nu am nici un dubiu sa spun ca am lucrat in companii unde aveam colege in pozitii similare, cu importanta chiar mai mica in compania respectiva, dar care castigau mai bine din varii motive. Pentru ca pana la urma treaba cu banii tine de cel care isi gandeste compania si poate avea alegerile lui.
Lucrurile acestea incep sa ne fie clare atunci cand noi insine sau insene avem o afacere. Cand intelegem de ce dam angajatului X sau colaboratorului Y banii aceia si de ce nu altii. Iar aici am inteles in timp ca nu am ce sa judec si sa comentez. Pot doar sa caut altceva pana gasesc ceea ce vreau sau ceea ce cred ca pot accepta. Chestiile legate de munca nu au cum sa fie mereu 100% placute. Nici cand e afacerea ta si nici cand esti angajat. Iar toate aceste speculatii facute ca femeile primesc mai putini bani decat merita mi se pare ca devin uneori doar niste manevre sociale.
Sunt femeie, nu doar un corp
Cred ca teoria asta ca ,,sunt femeie, nu doar un corp” ne suna in cap de vreo 100 de ani. Si tot noi de 100 o sustinem. Bun, daca nu esti doar un corp, de ce doar asta suntem invatate sa ne punem in valoare? Scuze, draga mea, dar vad cozi la haine si makeup, la carti niciodata. Vad discutii interminabile despre chiloti, operatii de marire de sani. Saloanele de pus unghii si gene sunt ca si magazinele de paine. Femeile se dau de ceasul mortii ca au riduri si celulita. Dar nu am vazut pe nimeni facand vreo criza publica ca nu are o cultura generala satisfacatoare sau ca nu reuseste sa fie mai responsabila fata de mediu.
Raman uimita de cate chinuri este capabila sa indure o femeie pentru a fi frumoasa si atragatoare. Aceeasi femeie se da cu fundul de pamant ca e considerata doar un corp, o imagine.
Si sunt de acord cu voi, daca as afla ca undeva s-a gasit solutia reala anticelulita as fugi acolo mai repede decat as fugi sa vad nu stiu ce carte a lui Flaubert descoperita in manuscris si care nu a fost publicata.
Sa facem pace cu femeia
Si nu stiu daca are rost sa ne mai razboim cu natura noastra specific feminina. Poate e timpul sa facem pace cu noi si sa acceptam ca da, ne place sa ne criticam. Ne place sa ne impodobim, ne place sa fim apreciate si pentru ca suntem frumoase. Stim sa ne expunem un decolteu care ne avantajeaza atunci cand intram intr-o incapere. Facem misto ,,discret” de una care e mai uratica. Si sa nu ne mai suparam ca suntem remarcate pentru asta.
Zilele trecute ascultam pe cineva pe TikTok, un fel de speaker motivational de pauza de tigara, ca femeile sa nu se mai expuna prea mult fizic online ca au de pierdut. Serios? Stai sa vezi cat au de castigat si atunci sigur se mai gandesc o data. Orice influencerita frumoasa stie ca doua picioare lungi si expuse si un decolteu, sau chiar niste sani, la vedere, aduc mai mult engagement decat o poza a ei in biblioteca sau spaland geamul.
Acum serios, ai vrea sa fii o alta Marylin Monroe sau Marie Curie?
Surse poze: pexels
