Nichescent a ajuns la Bucuresti cu un eveniment de prezentare si vanzare al parfumurilor ce le detine in sortiment. As putea sa fac un articol de genul ,,asta a fost, asta a adus, preturi”, banalitati de advertorial. Nu am facut advertoriale si nici nu o sa fac. Evenimentul a fost intr-o duminica dupa amiaza si ne-a adunat laolalta amorezati in secret sau deschis, unii in devenire, de parfumuri mai ciudate si mai aprige. Flavius, cel care si detine afacerea asta, deloc usoara dealtfel, si pe care il descoperiti aici intr-un interviu, a fost inarmat cu rabdare ca sa ne primeasca pe toti. Chiar iti trebuie rabdare.
Am avut ocazia sa incerc cam tot ce are el in sortiment, de la TheLab, Rirana, Francesa Bianchi pana la Ghostnose, Spirit of Dubai, Imaginary Authors, Angela Ciampagna, Conde si altele. Le gasiti pe toate pe magazinul online Nichescent, iar daca le urmariti profilul de Instagram aflati din vreme cand sunt evenimente si noutati.
Am plecat cu nasul aproape anesteziat, insa nu ma puteam opri din incercat si mirosit. Si multa conversatie misto, nu musai despre parfumuri, dar discutii iscate de arome crude sau brute, nonsalante sau nerusinate, florale sau proaspete. Intr-un asemenea context, acele instincte pe care ca si adult ti le tot tii retinute incep sa devina active. Oamenii zambesc, isi vorbesc uitandu-se in ochi, cliseele acelea verbale se sparg si de undeva parca toti ne cunoastem. Cam asta a fost atmosfera.
Am plecat insa cu mai multe arome ce inca imi staruie pe incheietura mainilor:
Ghosenose Overdose
Testament Collection, No Shame
Francesca Bianchi, pur si simplu toate, chiar nu stiu
The Lab, am mers parfumata cu Lotto Cocoon care se simte si acum.
La un moment dat am iesit afara, sa iau aer pentru ca simteam nevoia sa vin sa mai dau o tura si sa am nasul aerisit. Ca sa nu spun ca simteam ca inautru respiri parfum, nu aer. Am revenit si am ramas la masa cu The Spirit of Dubai, o casa relativ noua, care nu am vrut sa imi placa, eu avand un pic de alergie la numele Dubai. Dar acum am lasat mofturile la o parte, pentru ca aromele acelea ce te duc cu gandul la o lume si atat de secreta, periculoasa si captivanta nu au facut decat sa ma incite si mai mult.
Am avut ocazia sa vad si sa miros un parfum extrem de elaborat si pretios, Baz, Soimul, tot de la The Spirit of Dubai. Pare putin prea pompoasa sticla, insa simtind aroma si intelegand filozofia din spate, te gandesti doar daca l-ai cumpara, unde sa il asezi. Sau sa il incui. Este cu adevarat un obiect de colectie. O sa spuneti ca pretul este irealist, un pic peste 1000 de euro, insa echivaleaza pentru colectia unui pasionat cu un obiect de arta. Asa cum eu la nivelul meu consider o tampenie sa dau 800 de lei pe o geanta, dar nu ezit sa ii dau pe un parfum, cam asa sta si treaba cand o persoana cu o colectie serioasa va alege un asemenea parfum in loc de o alta extravaganta financiara. Probabil ca daca as fi fost o celibatara convinsa si fara familie, astazi imi tocam banii pe asemenea parfumuri. Desi am de multe ori o viziune cu mine foarte batrana, cu multe cutii de parfumuri si doua pisici.
Si pentru ca cineva ma intreba de ce acord asa multa atentie parfumurilor? Asta pe langa cosmeticele de ingrijire, o sa o spun asa. Am trecut si prin faza aceea de nebunie de a avea haine, posete si pantofi pentru fiecare zi a anului. Dar am realizat ceva, cand le dadeam jos, acelea erau momentele cele mai reale si memorabile, contau doar pielea mea si parfumul meu. Voila.
Pozele nu sunt atat de reusite pentru ca nu am avut chef de poze, am vrut sa ma bucur la maxim de atmosfera. Vor fi insa poze oficiale de la eveniment si le voi da si eu share pe pagina mea de Facebook.
