Ma simt parca vorbitor la un fel de reuniune a alcoolicilor anonimi, doar ca acum e vorba de parfumuri. Si e vorba de obsesia colectiilor de parfumuri. Da, si parfumurile contin alcool, pe langa alte ingrediente. Si unele contin si apa.
Povestea mea cu parfumurile
Colectionez parfumuri de prea mult timp. Am inceput nestiind ca fac asta, neauzind niciodata de ideea de colectii de parfumuri. Inainte de anii incarcati de Social Media nimeni nu vorbea de colectie de parfumuri. Am auzit de colectionari de parfumuri undeva prin 2005-2006, dar erau niste lucruri indepartate.
Cam prin 2008-2009 am inceput sa ma tin de a colectiona serios. Spun asta pentru ca desi dintotdeauna am fost obsedata de parfumuri, nu aveam obiceiul sa pastrez parfumuri. De cele care ma plictiseam ma si desparteam usor, le dadeam prietenelor, familiei, imi luam altele. Nici nu voiam sa ocup mult spatiu cu atatea sticle.
Si am inceput intai sa organizez un sertar mare de comoda, am ajuns apoi la doua, apoi la patru, apoi la cutii pastrate prin debara si tot asa.
Anul trecut am avut un fel de ,,criza existentiala”, gasind intamplator niste parfumuri de care uitasem complet. Atunci am realizat ca am aceasta colectie si nu apuc sa ma bucur de toate parfumurile nici macar de-a lungul unui an. Am inceput sa le iau usor pe rand, am vazut ca unele nu imi mai plac asa mult. Unele nu ma mai reprezinta. Altele pur si simplu imi sunt indiferente.
Cand am inceput blogul in 2012, lansarile de parfum imi erau cat de cat la indemana. Apoi au inceput sa ma nauceasca. In fiecare luna, doar marcile pe care le urmaream in mod special, lansau parfum dupa parfum, flanker dupa flanker. Candva imi ziceam ca ce bine ca sunt concentrata pe Guerlain ca ei au ritm matur si coerent. Asaa fost pana au explodat seriile La Petite Robe Noire si Mon Guerlain.
Parfumeria de nisa mi se pare deja un haos in care nu mai pot sa ma tin de nici un reper. Oricate marci as incerca sa cunosc, mai apar imediat alte douazeci.
Parfumeria de lux se duce in toate directiile. Cand Tom Ford a lansat o cireasa pierduta, au mai aparut nu stiu cate alte cirese pe piata. Ritmul este obositor si aici, noutati peste noutati, incat nu mai am linistea necesara sa miros un parfum, sa il incerc, sa il inteleg.

De ce colectionez parfumuri
Mi-am pus de multe ori intrebarea de ce oare colectionez parfumuri. La inceput era o placere maxima de a gasi mereu o aroma care sa imi completeze ziua, starea, momentul, orice.
La 8 ani daca ma intreba cineva daca vreau o papusa sau un parfum, as fi spus clar parfum, insa nu ma intreba nimeni. Parintii nu se complicau pe acele vremuri sa isi chestioneze copiii prea mult de pasiunile lor. Atunci colectionam intre haine sapunuri parfumate, spre disperarea mamei care ma ruga sa nu i le mai ascund. Se si gaseau foarte greu. Pe vremea aceea un sapun Fa sau Amo era ca un Tom Ford astazi.
Apoi a devenit ca un obicei automat. Hai ca a aparut si parfumul x, si parfumul y, dar stai ca este si noutatea de la marca Z.
Iar lansarile de parfum care parca veneau pe banda m-au obosit teribil si stiu ca dinainte de pandemie am avut acea senzatie de ,,gata, m-am saturat” cand pana si Guerlain ma obosise cu multitudinea de flankere.
Imi placea, imi dadea o stare buna, insa cumva s-a transformat intr-un automatism. Si cu automatismul acesta a disparut placerea si a aparut stresul. Unde le pun, cum le pastrez, cum ma organizez sa ma dau cu ele.
A inceput sa imi placa mai mult sa gasesc informatii despre industria parfumurilor, am inceput sa caut carti. Am cumparat carti, citesc, imi place mai mult sa ma documentez decat neaparat sa ma parfumez foarte diferit de la zi la zi. Si cred ca treaba asta de colectionar de parfumuri se va muta mai degraba spre zona de colectionat carti despre parfumuri.
Ca o concluzie, m-am atasat de ideea de parfum, imi place si nu pot explica de ce, insa simt ca partea asta a aduna parfumuri se opreste de acum.

Ce o sa fac mai departe
Primul pas inceput de anul trecut a fost sa organizez un pic toate parfumurile pe care le am si sa decid ce pastrez si ce nu. Iar anul acesta deja am inceput sa vand din cele de care stiu sigur ca nu o sa ma apuce dorul. Le-am postat pe pagina mea de Facebook, gasiti acolo o postare care se tot actualizeaza.
Evident ca placerea de a simti mereu un parfum placut nu imi va disparea niciodata, insa am devenit mult mai selectiva. Chiar daca in continuare incerc mult parfumuri, de purtat port mult mai putine.
Am in minte cateva parfumuri pe care mi le doresc in urmatorii 5 ani, dar nu mai am o presiune anume. Am rabdare pentru ca intre timp am cateva zeci de folosit zi de zi. Si ca sa va dezvalui un pic din lista de dorinte, ma gandesc la Cartier, Les Heures este colectia lor de lux care ma atrage enorm. Am reusit sa miros doar doar doua parfumuri pana acum si cam atat. Insa am timp. De asemenea vreau sa ma reintorc spre Fragonard.
Pozele din acest articol nu sunt deloc pregatite, sunt cat se poate de reale si de reprezentative pentru felul cum pastrez colectia de parfumuri.
Lasă un comentariu