As vrea sa va imaginati doar pentru cateva secunde ca nu ati mai avea simtul mirosului. Ati simtit deja o tulburare ciudata in emotiile voastre? Acum imaginati-va ca mirositi ceva ce miroase in cel mai frumos mod cu putinta. Un zambet deja se naste pe chipul vostru si un alt val de emotii placute va invadeaza.
Daca parfumul a devenit deja mai mult decat un simplu accesoriu al tinutei, pasiunile pe care le starneste pot iesi din niste limite usor de controlat. Nu cred ca a fost doar o data cand am cumparat un parfum pur si simplu innebunita de acea aroma si convinsa ca e parfumul de care am nevoie sa ma simt cat mai bine. Pasiune, adictie? Mai ales ca am inclus in chestia asta putina nebunie. Nu o data am spus ca ,,ce ma innebuneste acest parfum”, asta inseamna ca te scoate dintr-o zona a ratiunii. a ceea ce crezi tu ca e corect. Dar oare tot ce e corect ne reprezinta?
Am bucuria sa va anunt ca urmeaza o desfasurare colectiva de pasiuni, trairi si pareri. Am adunat in acest articol pareri si ganduri trimise de oameni din diverse zone ale artei parfumului sau ale simtirii umane. De la parfumieri, la pasionati de parfum si pana la psihologi. O sa ii gasiti pe toti enumerati la final de articol cu toate linkurile necesare spre a-i putea cunoaste mai bine din perspectiva online. Le sunt recunoscatoare pentru gandurile impartasite cu mine si apoi cu voi, sunt convinsa ca tot ce s-a adunat aici ca si informatie va fi un bun punct de analiza pentru orice pasionat de parfumuri.
Am pornit de la un set de 5 intrebari pe care le-am lansat tuturor, vi le las mai jos si apoi va voi prezenta treptat parerile lor si fireste si parerea mea, la final. Unii dintre invitatii mei au raspuns punctual la anumite intrebari sau la toate, altii au dat un raspuns menit sa acopere toate cele 5 intrebari.
- Este parfumul o adictie? Poate parfumul, ca si produs cosmetic, sa creeze o dependenta, o adictie?
- Pasiunea pentru parfum iti intareste proprille trairi sau o negare a lor? Mai exact folosim parfum ca sa ne acoperim si sa ne negam adevaratul nostru miros?
- De ce ne place sa ne dam cu parfum?
- Cum ne alegem parfumul?
- Exista vreo regula de a purta un parfum?
Am ales raspunsurile lor fara o ordine anume, le vedeti in continuare.
Raluca Vasile, singurul parfumier roman certificat new luxury code din Romania
Adictia ca viciu al parasimpaticului, un dezechilibru al subconstientului sau afectului/emotional vazut ca o nevoie de a compensa lipsa de afectiune sau perioade le stres, depresie sau anxietate (sistemul nervos) cu un nou viciu de curatare a memoriei, penstru ca simtul olfactiv este simtul cel mai puternic asociat cu memoria. Deci parfumul ca adicitie , viciu este un subterfugiu, o compensare sau chiar un refugiu emotional al bagajului de amintiri (in general negative) acumulate. Indienii numesc acest bagaj/stocare de stres al mintii ce afecteaza afectul : KARMA. IAR SOLUTIA PENTRU CURATAREA KARMEI ESTE CALMUL, LINISTEA, ARMONIA, o noua vibratie, un nou mod de a gandi si a respira, sau un nou parfum.
Adictia ca si comportament, negare a mirosului propriu. Aici se regasec cei ce nu-si gasesc parfumul, schimba mereu, folosesc parfumul exagerat de mult sau parfumuri foarte tari, deseori deranjante pentru cei din jur, mereu sunt nemultumiti si voi ceva nou, sau se ataseaza temporar de un parfum care le satisface nevoile emotinale, ca o obsesire sau refugiu in fata uzurii de zi cu zi.
Adictia soft, nu ca viciu, ci ca pasiune si raspuns pentru starea de bine functie de momentul zilei, job, calatorii, seductie/seara, etc, Aici este cunoscatorul, cel ce este documentat, cunoaste si si-a gasit parfumul asociat personalitatii si stilului de viata, al arhetipului olfactiv. Descrierea celor 8 arhetipuri olfactive o gasiti pe site-ul meu. ( n.b. – la final de articol exista link).
Sylvaine Delacourte, parfumier de prestigiu, fost director de creatie Guerlain, a creat peste 70 de parfumuri pentru Guerlain, iar acum are propria marca de parfumuri ce ii poarta numele.
Sunt convinsa ca devenim dependenti de un parfum cand am gasit in el reflectia cea mai profunda a sinelui. Mai exact cu acel parfum ne simtim completi.
Pentru mine parfumul nu este ca o haina sau un accesoriu, Cand nu mai poti sa le lipsesti de un parfum asta inseamna ca va face sa simtiti ceva, apare emotia. Parfumul aduce parca acel supliment emotional. Este ca o intalnire cu o mare iubire, simti ca vibrezi. Pe piele se amesteca intr-o alchimie unica, nu va mai parfumeaza el , parfumul, ci tu il parfumezi pe el, il transformi , iar pe alte persoane nu mai este la fel, nu mai are aceeasi rezonanta si nici aceeasi magie.
Nu e pura intamplare ca te indragostesti de un parfum. Eu sunt convinsa, in urma a numeroase consultari asupra parfumurilor, ca atunci cand nu te mai poti lipsi de un parfum inseamna ca devine patrimoniul tau olfactiv.
Ce inseamna patrimoniu olfactiv? Incepe sa se formeze de foarte devreme, dinainte de varsta de 7 ani. Mirosurile, aromele si gusturile legate de amintiri placute au un impact important in patrimoniul olfactiv. Daca in copilarie ati indragit un bunic care v-a iubit mult la randul lui si daca acesta va lua cu el mereu in gradina ca sa tunda iarba, sa culeaga rosii, fasole verde si mazare, in mod sigur notele verzi vor fi aromele tale preferate.
Patrimoniul olfactiv continua sa se dezvolte din fericire si dupa 7 ani Dupa aceasta varsta, totul depinde de ceea ce traim, de context, de locul in care traim. In mod sigur, memoriile olfactive nu ar fi aceleasi daca ati trai pe malul marii, pe o insula sau in nordul Frantei. Acest patrimoniu olfactiv tine si de calatoriile facute, si variaza in functie de exotismul intalnit sau nu.
Gustul are un rol determinant. In functie de universul gastronomic descoperit, in functie de perceptia proprie, acest patrimoniu se dezvolta.
Conteaza enorm cat de dezvoltat avem si simtul mirosului. Identitatea ta olfactiva se formeaza si se imbogateste progresiv. Fiecare experienta aduce date noi care se inregistreaza in acest patrimoniu olfactiv. Parfumul ideal sau parfumul visurilor tale este acel parfum care corespunde profund la ceea ce ati construit plecand de la experientele pozitive si unice, din copilarie si pana in prezent. Asadar parfumul ideal este cel ce va corespunde cel mai bine la ceea ce sunteti. Si cu acesta lasati un siaj care va seamana in memoria celorlalti.
Rodica Obancea, psiholog si Master Certified Coach
Din perspectiva mea, relatia mea cu parfumurile este o buna oglinda pentru relatia mea cu mine, cu atentia si ingrijirea pe care o am pentru mine. Sunt momente si etape din viata mea, cand atentia mea era la altii, la ceea ce spuneau si gandeau altii despre mine. In acele momente, foloseam un parfum, unul la intamplare, era mai degraba identic cu folosirea sapunului – era un automatism. Tot asa cum sunt etape si momente in care imi amintesc de un parfum anume – am memorat si olfactiv o perioada cand am fost fericita, atenta la mine si la cum ma simt si cine sunt eu.
Dincolo de marketing, care are ca scop vanzarea a cat mai multe produse, parfumul ne invita sa ne uitam la noi insine: cum ne simtim in acel moment si la ceea ce vrem sa transmitem in lume. Cred ca atunci cand suntem atenti si la noi insine si la produsele pe care le folosim, alegerile noastre dau glas aprecierii si iubirii de sine. Tot asa, alegerile noastre spun ceva despre noi. Ori cand alegerile noastre sunt adictive, chiar daca adictia este fata de parfumuri, cred ca acolo este un mesaj pentru noi, la care ar fi util sa ne uitam. Este un mesaj despre prea multa atentie fata de sine, este un mesaj care ne arata ca nu putem pune stop si avea o
limita sanatoasa … sau este un mesaj ca nu suntem prezenti in viata noastra? – Ce spune despre tine relatia ta cu parfumurile?
Valentin Radu Arsene, psihoterapeut
Dana Sandu, Youtuber la Nas de nas
Parfumurile pot fi o adictie. Din moment ce le-am cumpara doar pentru ceea ne fac sa simtim – prin opozitie cu scopuri ce ar tine de putin research, valoare sentinamentala, cadou, investitie, promotie ce nu as rata – suntem la inceputul a ceea ce am putea numi adictie. Acea bucurie ar veni din satisfacerea unei curiozitati crescande (nevoie intrinseca) sau din a fi validat/bogat/valoros ( vine din exterior ca si presiune a mediului) dar duce spre aceeasi manifestare. In mintea mea, oricum adictia incepe cand a cumpara un parfum nu mai are treaba cu parfumul in sine.
Legat de a doua intrebare, cred ca tine de ambele lucruri, insa manifestarea sentimentelor sau negarea lor ar tine de doua zone diferite. In orice caz, de multe ori folosim un parfum ca sa comunicam ceva ce nu putem zice cu voce tare ( asta e o forma de forta prin care am distruge cliseele de comunicare si am crea mai multe instrumente de comunicare). Apoi e faptul ca tot ce este in jurul nostru este parfumat pentru ca, dupa toate normele de igiena de astazi, s-au pierdut multe din acele mirosuri naturale, si atunci simtim nevoia sa parfumam aceste lucruri, sa le dam o noua semnatura. Cred ca asta se intampla mai ales in acele societati ce au trecut prin represiuni ale individului, gen fostele regimuri comuniste etc.
Iubim parfumurile pentru ca tin de cel mai exersat simt pe care il avem, iar cand repetam ceva ce ne place e si mai bine. Anumite mirosuri ne aduc aminte de lucruri ce tin de confort ( flori, lemn etc ). Anumite parfumuri devin simboluri ale unor nevoi mai inalte ( rasini, etc). La anumite parfumuri reactionam biologic (nuci, mosc, fructe, hedione). Am fost invatati ca parfumul este un simbol al luxului sau parfumul ne aduce acele complimente de care avem nevoie sa ne simtim mai bine.
Legat de parfumul pe care il porti, incearca sa nu ii incomodezi pe cei din jur, intreaba-i cum simt parfumurile tale. Nu poti sta in acelasi birou cu cineva si sa il obligi sa accepte un parfum ce pentru el inseamna provocarea unei alergii sau a unei traume. Asa ca poarta ce vrei, dar fi om in primul rand.
Nota bene: a fost destul de interesant de adaptat raspunsul Danei, mai ales ca raspunsurile ei sunt atat de greu de tradus ca sa pastrezi umorul ei, va las doar cu o fraza la care eu pur si simplu am ras singura in fata tastaturii: Not everyone wants to work 8h in someone’s radioactive mushroom of a scent.
Catalina Andreea Cristescu, psihoterapeut
Folosim parfumuri din cele mai vechi timpuri și da inițial au avut și o componentă de mascare a mirosurilor corporale neplăcute. Nu exista accesul la apă curentă ca acum, iar igiena era precară. Să nu uităm că în Evul Mediu, de exemplu, perucile erau o alternativă șic de a ascunde podoaba capilară infestată de paduchi. Până și banalul sau romanticul buchet de flori de mireasă avea rolul unui odorizant.
Însă parfumurile au avut mereu și un rol de statement, de subliniere a statutului social. Există parfumuri massmarket, parfumuri luxury și de nișă unde 100 ml poate costa 500 de euro. Parfumul, alături de haine, bijuterii, accesorii, demonstrează apartenența la o anumită clasă socială ori dorința de a ajunge acolo. Prin urmare parfumul poate fi o formă de asumare – da îmi permit un parfum de 150 lei sau 450 de lei, ăsta sunt cu asta defilez, ori o formă de a încerca să părem altfel decât suntem ceea ce vine la pachet și cu anumite frustrări și dezamăgiri. Nu mai are sens să spun că tumultul interior capătă forme numeroase și dureroase.
Parfumul este o armă de seducție, cine se duce la o întâlnire fără să se dea cu parfum?! Așa cum păunul se folosește de penaj pentru a-și impresiona partenera, așa și noi avem un arsenal din care face parte și parfumul. Când ne simțim atrăgători avem mai multă încredere în sine, suntem astfel dispuși să ne asumăm riscuri, să depășim puțin zona de confort.
Apoi parfumul ne oferă o identitate olfactivă. Ne simțim noi în adevăratul sens al cuvântului purtând un anumit parfum, mult mai în contact cu propria persoană. În aceeași măsură parfumul ne permite să ne explorăm spiritul ludic ori să scoatem la iveală mai multe fațete ale personalității noastre. Și astfel ajungem să purtăm mai multe parfumuri, în funcție de starea pe care o avem, în funcție de contextul social în care ne aflăm. O facem inconștient sau asumat. Ori putem cădea în capcana punctată anterior. Ca să mă simt valoros trebuie să am 20 de parfumuri plus alte variațiuni pe teme diferite, unde valoarea personală este identificată fals cu a avea, a deține și indiferent cât acumulăm tot nu ne vom simți suficient de buni.
Parfumul este și aderarea la o normă socială, unde facem duș, ne dăm cu antiperspirant și apoi parfum. E o formă de răsfăț, grijă de sine, considerație față de sine, față de cei din jur și respectarea unor reguli care fac mai facilă aderarea la grup, a fi acceptați de către ceilalți oameni.
Mario Galindo, parfumier si fondator TheLAB
Bineinteles ca parfumurile pot crea o adictie. E un fel de mecanism explicat farmacologic, practic multe din substantele din parfumuri sunt folosite in medicina traditionala si pot influenta sistemul nervos, hormonal.
Parfumul actioneaza ca si un mecanism subiectiv produs de influenta unei experiente personale cu un miros. Memoria noastra face totul de fapt. Deci parfumul nu ar fi nici un reject, dar nici o completare a propriului miros, parfumul este o proiectie a trairilor noastre. Oricum exista un aspect cultural ce tine de acest aspect de a ne masca propriul miros.
Port parfumul ca si o latura hedonistica a mea, pentru a trai emotia la difeite niveluri ale placerii. Eu asa imi aleg parfumul, in functie de aceste trairi.
Reguli? Thanks God, nu sunt reguli!
Flavius Calaj, parfumeria Nichescent, antreprenor
Pentru mine personal parfumul este dependenta. In acest moment, nu pot concepe sa nu port un parfum, indiferent care ar fi el. Norocul meu este ca sunt in domeniu si am la dispozitie o multime de testere, insa inainte de a incepe aceasta afacere, eram un client fidel al parfumeriilor si cautam sa ma informez despre cele mai renumite, cele mai bune, cele mai apreciate.
Niciodata nu am purtat un parfum pentru a acoperi parfumul natural al corpului meu. Am purtat parfum ca pe un accesoriu de nelipsit, ca pe o completare a tinutei, la fel ca batista de la reverul sacoului. Un barbat la costum este foarte elegant, insa fara o batista la rever..parca nu este complet.
Iubim parfumurile pentru ca ne face atragatori pentru sexul opus. probabil ne-a ramas impregnat in ADN de pe vremea cand nu eram asa evoluati si foloseam aceleasi metode de cucerire ce le vedem acum la animale…mirosul este una din ele. Femeile culegeau flori proaspete si isi frecau corpul cu ele pentru a se impegna mirosul lor in piele. Al doilea motiv, mai contemporan, un parfum te evidentiaza, te scoate din multime, te deosebeste de altii, de aici si preferintele unora care cauta un parfum mai rar, vintage, unicat etc. Din dorinta de a fi unic macar prin miros.
Putem alege un parfum doar pentru ca ne place cum miroase. Sunt persoane care adora o anumita nota florala si atunci isi alege un parfum tocmai pentru ca acel parfum miroase ca floarea lor preferata. Putem alege un parfum pentru ca ne aduce aminte de ceva anume, o intamplare, o vacanta, o persoana si atunci alegem acel parfum ca sa ne reaminteasca de fiecare data cand il purtam de ceea ce vrem sa ne amintim. Evident, sunt cazuri si cazuri, alegerea unui parfum poate sa fie in functie de pret, de brand, de notorietate.
Reguli? Nu. Poarta parfumul ce-ti place, cat iti place, unde-ti place.
Alexandra Moraru, fondator Artizanii Olfactivi
Parfumul adictie? Intr-un sens pozitiv, putem sa il vedem ca pe o adictie, pentru ca in primul rand un parfum iti da o stare de bine. Mai ales dimineata sau seara, in acel moment cand alegi sa il aplici pe piele. In special dimineata, daca ai o stare mai proasta si o energie mai scazuta, parfumul iti da o stare mai buna. E bine sa ai mereu acel parfum in preajma ta, insa nu ca si o adictie. Aromele de citrice chiar au efect antidepresiv, daca tot intram in zona asta. Pana la urma in consumul de cosmetice si de parfumuri trebuie doar sa gasesti dozajul potrivit, as compara asta cu consumul de cafea. Cand bei cafea moderat, ai chiar efecte benefice asupra sanatatii. De asemenea, grija si cat parfum aplicam putem sa ii deranjam pe ceilalti, asadar iar dozajul conteaza.
Prin parfum comunici catre exterior niste lucruri. Persoanele puternice, cele care au functii de conducere, aleg parfumuri puternice, opulente, tocmai din dorinta de a domina. Si prin parfum, de fapt prin cat este de complicat sau de complex, iti arati un statut. Sunt persoane care aleg parfumuri mai transparente tocmai poate ca in acele momente nu vor sa fie in centrul atentiei. Ne dam cu parfum si cand iesim, dar si cand stam in casa. Ne putem da cu parfum cand ne retragem sa dormim pentru ca ne da o stare de bine o anumita combinatie de uleiuri, ingrediente din acel parfum.
Parfumul poate sa iti aduca acea stare de confort de care ai tu nevoie. Sa zicem ca un parfum iti aduce aminte de o calatorie sau de cineva drag care nu mai este. Poate e trist ca acel parfum sa iti aduca in minte imaginea celui disparut, dar de fapt iti aduce o stare de confort. Poate fi o un parfum cu arome de ierburi si busuioc care iti dau o stare de bine.
Parfumul semnatura ar fi un parfum cu care ma identific cel mai bine si am momente cand il port, insa e trist sa te rezumi la un singur parfum. Asa cum nu te imbraci mereu in aceeasi rochie. E bine sa iti gasesti un parfum al tau, parfumul semnatura, dar nu inseamna sa il purtam zi de zi.
Intotdeauna parfumurile sunt conectate cu ceea ce am experimentat, cu zile, cu persoane, cu emotii. Despre asta e parfumul, e acel element care ia din amintiri ceva fara sa stim cum a ales fix acea emotie.
Ideal ar fi sa alegem un parfum cu ajutorul unui specialist, dar mai ales sa dedicam timp, mult timp.Este indicat sa incercam acel parfum o perioada si apoi sa il alegem definitiv.
* * *
Pentru ca ma apropii de finalul acestui articol, as vrea sa spun ce inseamna pentru mine adictia aceasta pentru parfum sau patima.
Aveam 7 ani si aveam o colectie de sapunuri parfumate, am primit la un moment dat un parfum pe care scria ,,ambre”. Atunci am descoperit ce este ambra si am fost ravasita. Pentru ca de aici am inceput sa caut informatii despre parfumuri, am inceput sa adun si sticlute si tot asa. Fireste ca adolescenta a agitat apele, am avut parfumuri pe care mi le doream, nu mai ieseam din casa neparfumata, imi cumparam parfumuri odata cu cartile si eram mereu pe minus cu finantele din cauza ambelor zone de cheltuiala. Astazi nu mai este nevoie sa va spun decat ca nu pot concepe zi fara parfum, am stat fara parfum pe final de sarcina si cat am alaptat, nu am simtit deloc vreo frustrare pentru ca fix in acea perioada am descoperit mirosuri complet noi ale mele si mai ales ale copilului care m-au fascinat. Sunt parfumuri care ma conecteaza mai bine cu mine, desi poate parea ciudat, adica si mie mi se pare ciudat sa spun ca anumite parfumuri mi se par parca ale mele ca si miros. Eu cred in vieti anterioare si sunt foarte multe mirosuri care mi se par foarte cunoscute, nu stiu de unde, dar imi aduc si imagini in minte atat de reale, de concrete, dar pe care nu le pot incadra in timp.
* * *
Mai jos aveti lista tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui articol si dand click pe numele fiecaruia veti ajunge la canalul lui de Social Media cel mai reprezentativ. Le multumesc inca o data din tot sufletul! Traducerea, adaptarea si inserarea mesajelor lor a fost un prilej pentru mine sa descopar cu atat mai mult cat de personala si intima este aceasta lume a parfumurilor. Sunt convinsa ca lectura aceasta o sa fie o placere, eu am recitit acest articol pana la a-l publica de nenumarate ori si de fiecare data mi-a iscat alte ganduri.
1.Sylvaine Delacourte, parfumier, fost director de creatie Guerlain, autor a zeci de parfumuri Guerlain si actualmente fondator al brandului propriu
Grand Merci, Sylvaine, ce fut une honneur d’avoir votre avis dans cet article!
2. Special thanks to Mario Galindo, parfumier TheLAB
3. Catalina Andreea Cristescu, psihoterapeut
4. Flavius Calaj, parfumeria Nichescent
5. Alexandra Moraru, fondator Artizanii Olfactivi
6. Dana Sandu, Youtuber la Nas de Nas, pasionata de tot ce inseamna arta parfumeriei, creatoarea comunitatii Nas de Nas
7. Valentin Arsene, psihoterapeut
8. Rodica Obancea, Master Certified Coach
9. Raluca Vasile, parfumier certificat new luxury code









Lasă un comentariu