Beauty Blogging tips and tricks a fost la un moment dat o tematica de care m-am ocupat cu multa atentie. Am avut si cateva workshop-uri pentru bloggerii ce doreau sa mai prinda chestii si sa faca si schimb de impresii. Stiu ca astazi Instagramul este platforma unde se consacra si pasionatii de beauty, dar totusi, eu consider, si nu numai eu, ca blogul e blog si e baza. E minunat sa ai un cont de Instagram bine intretinut, activ si interactiv, insa totusi la creme de la creme se dezvolta pe un blog. A, sau pe un canal de Youtube. Adica pe un spatiu unde sa te desfasori in adevaratul sens al cuvantului. Poate sunt old fashion, dar asta sunt eu.

  • De cand iti creionezi ideea de blog, stabileste tu cu tine de ce faci acel blog/canal de Youtube/Cont de Instagram. Nu te minti pe tine si automat nu ii vei minti pe cei ce te urmaresc. Iz-ul de fake este placut de multa lume, sa stii, asa ca numeric s-ar putea sa ai succes. Daca te poti privi apoi in oglinda si dormi bine noaptea, go bananas. Daca mergi pe zona de a face cu ceva mai mult simt responsabil si in acord cu acea parte de umanitate in minoritate, te previn ca vei avea de munca ceva mai mult. A, daca te hotarasti sa creezi un personaj, adica un alter ego, doar retine ca trebuie sa mentii acea iluzie si in spatiul real. Mai exact daca tu pozezi intr-o diva cruelty free, nu te mira daca iti vei primi hate cand te vei intalni pe strada cu cineva taman in ziua cand ti-ai pus gulerul de blana. Si nu te mira ca acea chestie sa devina virala….
  • Indiferent ce faci, fa-o des! Adica fie ca ai blog, Youtube etc, nu te lasa pe o ureche. Da, stiu, uneori ai senzatia ca vorbesti singur.  Si normal ca daca ai iesit intr-un spatiu public e clar ca ai nevoie de un interlocutor. La primul concurs de pe acest blog, in 2012, dadeam premiu un voucher de 50 de lei la Douglas si inca niste chestii. Nu a participat nimeni. Asta nu m-a oprit sa merg mai departe. Pentru om, des inseamna saptamanal. Un ritm care sa te ajute sa cresti este de 3-4 materiale pe saptamana pe un canal, oricare ar fi el. Cand ajungi deja la acel moment de maturitate, iti poti permite si mai rar, dar cand faci ceva, sa fie misto. Da, poti avea acel geniu sa postezi un articol o data pe luna si rupi Internetul in doua. Nu am descoperit inca pe acel blogger, dar astept. Poate esti tu. A, nu vrei sa iesi in zona prea publica, atunci scrie/posteaza cand ai chef, dar nu bombani pe la colturi ca nu te baga nimeni in seama.
  • Lasa comparatiile, treci la treaba. Doamne, eu am facut si fac analiza de concurenta in alte domenii, din asta am mancat o paine tare buna niste ani de corporatie. Ma doare si acum stomacul cand stiu bataliile verbale ce ieseau din analiza concurentei si cum explodau orgoliile si aberatiile ce puneau in joc uneori si sanatatea unor afaceri bunicele. Adica X a facut aia? Pai eu fac doua de ,,aia”! Non, non, cherie! Calmeaza-te! Fiecare cu locul lui. In speta, esti blogger de beauty, ok? Ai simtit amarul invidiei cand ai vazut diverse campanii si cat de ,,olalala” si ,,voila de vezi” exista pe la unii, taman acel produs tu nu il ai si vai ce o sa scrii??? Ia deschide matale propriul dulap/sertar de cosmetice. Pun pariu ca ai acolo minim 3 demachiante, 4 creme, un concealer, 4 fonduri de ten, o pudra etc etc…. ce ar fi sa faci un articol despre ele? Si o poza draguta pe Instagram? Inca te smiorcai si simti invidia? Ia foloseste energia aia si pune poponeata la munca si tastele la topait. Eu asta am facut. Si acum mai am cate un moment scurt cand zic ,,pe bune, esti beauty blogger si nu stii sa te demachiezi“, dar apoi respir adanc si trec la treaba. Fiecare om are momentele lui de cadere, dar fa-le sa fie doar momente, nu lalaiala la infinit.
  • Blogosfera nu este o comunitate, ceilalti bloggeri nu sunt colegii si nici prietenii mei. Asta e o paralela cu aberatiile corporatiste ,,vai, in firma noastra suntem ca intr-o familie“. Serios, atunci de ce la final de luna vine salariul si eu trebuie sa vin aici indiferent de ce stare am si sa prestez? Taman asta e misto in blogosfera, suntem individualitati bine delimitate si fiecare pe zona lui sau a ei. Cand aud pe cineva ca imi spune ,,colega ta de la blogul y” ma uit putin confuza si zic ,,colega de unde? eu, scriu acasa la mine pe persoana fizica, nu am nici o colega“.  Sau ,,voi, bloggerii astia“, am aceeasi replica ,,care voi, eu aici sunt singura“. Prieteniile se creeaza intre oameni, nu intre meserii. Adica, daca m-am imprietenit cu cineva si partea de online a fost mediul, foarte misto, insa eu raman sau sunt prietena cu acel om indiferent ca eu voi mai avea blog sau ea va mai avea blog. Prietenia este altceva. Iar daca miros ca cineva imi spune prietena doar ca sunt blogger, ma retrag rapid si bland din ecuatie. Idem am facut si cu viata profesionala, ideea e ca la concluzia asta am ajuns cand m-am trezit ca eram cam singura, dupa o perioada cand carnetelul meu de vals era plin. Bine ca eram tanara si mi-a venit mintea la cap rapid. Cei ce erau prieteni cu ,,doamna manager subsemnata” au disparut odata cu functia de atunci. Ce bine! Idem si acum.Si acum nici nu mai am asteptari de la cine nu e cazul, ceea ce recomand tuturor. Asa ca vezi-ti de curticica ta si nu amesteca borcanele. Dar fii om, inainte de orice fii om. Uite asta spuneam mereu si niste training-uri, sedinte….
  • Esti in arena, obisnuieste-te si cu flori, dar si cu cotoare de mar. In momentul cand blogul tau, canalul tau de Youtube etc, adica oaza ta online este publica, esti in arena. Incet, incet, oamenii se aduna, se mai schimba. Mai primesti si flori, multumeste, si mai primesti si cotoare de mar, multumeste si pentru asta. Ambele reactii, pozitive, negative, arata emotii fatise. Adica omul iti spune direct ce are de zis, asta deja e de apreciat. Oricat de mult ma deranjeaza uneori aparitia unui hater, ma bucura cand el o face deschis.  Idem si cu cei ce ma plac in mod excesiv, desi aici am uneori temeri mai marei decat fata de hateri, Ipocrizia este virusul cel mai periculos pentru ca el creste ceea ce numim vanitate. Iar vanitatea, hm, e cel mai periculos joc al mintii.
  • Munceste cu placere. Bre, va rog sa imi permiteti acest apelativ, dar daca nici in zona asta online nu faci ce iti place, strange-ti jucariile si pleaca acasa. Daca simti ca te fortezi sa faci chestii, vezi ce rezistenta ai. Ca nu stiu cat o sa poti duce. Sa zicem ca ajungi repejor la zona de colaborari platite sau valorificate cu alte lucruri ce se transforma in resurse de care ai nevoie si care iti plac. Nu deveni legata de ele ca nu e bine. Pe bune, cat o sa poti spune ca cerealele Nestle sunt sanatoase? Sau ca Activia te ajuta la digestie? Sau ca The Ordinary is the king? Sau ca dupa micelara nu trebuie sa ne clatim cu apa? Sau ca un ser cu muuult alcool si parfum e bun de nu se mai poate si ti-a schimbat tenul in 2 saptamani? Stiu ca ai nevoie de banii aceia sa faci continut intr-o zi asa cum vrei tu, sa iti cumperi un obiectiv nou, sa platesti un fotograf, etc! . Dar oare mai ajungi la acel moment cand sa faci chiar ce simti? Pentru ca dupa una vine alta, dorinta ta va fi hranita si ajungi la un moment dat cand realizezi ca tot ce faci este comercial. Nu tot, dar 80%, ceea ce e mult. A, daca tu doar asta vrei, foarte bine, insa please, te rog, bitte, je te prie, nu mai juca scena autenticitatii! Eu asta nu inteleg. lipsa de asumare. Nu e rau ca esti poet platit, bravo tie, dar nu spune ca scrii din suflet. Eu am o parere mai buna despre sufletul tau decat ai tu. Sa stii ca si Eminescu scria in crasme versuri pornografice pentru o portie de mancare, dar le scria pe servetele si nu se lauda cu ele. Stiu, viata nu e cinstita, nu vrei sa mori ca Eminescu in mizerie. Hm, mai bine traieste din plin senzatii autentice. Chiar si cu ce continut faci. Mai, tot vor aparea niste colaborari ca sa iti intretina avantul tau si fara sa fii atat de mercenar. Putina rabdare si mai putina ardere de etape, as recomanda. Iar nivelul modest si mediocru material nu e chiar cea mai mare problema. Si apropos, ca mi se tot spune ca sunt invidioasa pe influnceritele cu campanii mari si cu multe zero-uri. Hm, eu am niste invidii pe alte zone si culmea nu au legatura cu zona asta. Strict acum invidiez niste mosulici si niste babute ce fac un anume gen de sport prin Okinawa. Si mai invidiez niste oameni de se plimba prin Muntii Apuseni. Si invidiez si pe cultivatorii de trandafiri speciali pentru furnizorii Guerlain. Of.
  • Invata zilnic si accepta asta. Nimeni nu s-a nascut invatat, insa nu repeta asta zilnic. Propune-ti ca in fiecare saptamana sa inveti cate ceva legat strict de blogging. Fie ca inveti sa scrii mai bine, corect, fie ca inveti sa faci poze mai bine etc. Invata ceva si despre ingrediente, despre formule, despre cum se aplica mai bine un fond de ten , cum se intretin pensulele, etc. Nu am cum sa fac aici o lista nici macar asa de mostra.

Cam asta e tot, momentan. Intrebari, sugestii si reclamatii stiti bine ca astept.

Written by Ana Maria Tatucu