Lunea fericita sau happy monday imi suna astazi ca un exercitiu pentru mine. As minti sa va spun ca sunt foarte relaxata, ca stau intr-un fotoliu pufos si citesc romane siropoase asteptand sa pot iesi din casa.
Am momente de frica, simt uneori ca parca nu mai rezist la aceasta izolare. Ma trezesc dimineata si visez sa apara la stiri vestea ca suntem gata de acum cu aceasta epidemie si ca putem sa iesim, sa ne intalnim cu oamenii fara sa ne fie frica, ca putem macar sa ne bucuram de un drum scurt pana la chioscul de ziare.
Pe de alta parte, iau situatia in mod realist. Pot munci de acasa, sunt sanatoasa, am mancare, am apa, am sapun, am conditii in care sa imi vad de viata fara sa ma plang. Sunt oameni care poate la ora asta nu au ce manca, sunt chiar singuri singuri, au lucruri ce trebuie sa fie reparate in casa ca sa se descurce sau poate nu au cum isi cumpere de mancare.
Am si momente de ipohondrie, statul in casa normal ca perturba niste lucruri. Fac miscare, am niste gantere, am scos stepperul la inaintare, benzi elastice, dar nu e acelasi lucru cu a iesi in parc si a ma plimba relaxata.
Nu poate estima nimeni cand se va termina toata nebunia asta, insa este in mod evident ceva cu impact in ceea ce suntem ca oameni. As indrazni sa spun ca la nivel psihologic va fi ceva ca dupa iesirea dintr-un razboi. Desi exagerez. Insa pentru omul din ziua de astazi, ajuns la o comoditate maxima, cam acesta va fi efectul. Ce imi doresc sa se intample este sa invatam toti din asta.
Eu deja mi-am setat pe o lista in minte, o sa o si scriu aici ca sa imi ramana la indemana:
- am fost mereu obsedata de igiena si curatenie, asa voi ramane. Chestia asta cu spalatul pe maini, spalatul pe dinti dupa ce vin de afara sunt obiceiuri ce le am de cand eram gravida, o sa le pastrez pana la 100 de ani. Si nu imi mai pasa ca ceilalti spun ca sunt exagerata.
- voi manca mai mult mancare facuta de mine. Adica cu mana mea. Am descoperit ce inseamna sa mananc paine facuta de mine, etc, chiar daca poftesc dupa o chifla de la Pain Plaisir. da, imi ia mult timp, insa e pentru mine si sanatatea mea.
- voi cumpara de acum doar cosmetice cruelty free si de la marci unde sa existe preocupare documentata pentru economisire resurse. Renunt la Guerlain? Inca nu, pentru ca ei inca finanteaza niste zone naturale protejate – cum ar fi insula Ouessant -, in acelasi timp ei finanteaza multe proiecte de protejare a albinei si platesc cultivatori traditionali de trandafiri, lavanda. Exista insa suspiciuni asupra unor ingrediente ce merg in produse pentru Asia ca ar fi testate pe animale, insa pana cand voi avea dovada clara, nu o sa renunt la ei.
- incet incet renunt la tot felul de lavete si chestii si reciclez carparaia din casa. Am deja pe hol de dinainte sa inceapa epidemia o punga cu carpe facute din tricouri si haine uzate cu care curat prin casa si le arunc dupa 1-2 folosiri, pentru ca nu mai vreau sa cumpar asa des mopuri, bureti de curatat etc.
- voi citi zilnic minim 20 de pagini de ceva care sa imi incante sufletul, nu doar lectura necesara pentru job sau alte lucruri de acest gen. Pur si simplu, poezie, povesti, ceva ce sa ma smulga din atata mercantilism.
- am renuntat de mult sa imi mai cumpar posete de piele, ei acum chiar it is the end! Nici incaltaminte de piele. Ce mai am in garderoba, aia e, in rest, pa.
- sunt deja calculata in materie de shopping, voi fi si mai si pentru ca nu vreau sa incurajez consumerismul. De asta si mereu in clipuri, articole, postari, spun ca acele multe produse pe care le vedeti ca le am sunt din press kit-uri. Ceea ce cumpar este strict necesarul real, ca atare am hotarat ca produse de skincare nu mai am voie sa cumpar pana prin octombrie in acest an.
- o chestie recenta, am vazut ca Sephora testeaza INCA genele false marca proprie pe animale. PETA a dat recent publicului niste materiale atroce. Cu tot dragul fata de acest brand, eu din acest moment nu mai intru in Sephora si nu mai promovez nimic legat de ei, oricat de mult imi plac multe din produsele lor. Chiar acum in casa am geluri de curatare de maini de la Sephora, dar asta e, chiar am fost siderata sa vad acele comunicate din partea PETA, vedeti aici.
- astazi in casa mea se termina ultimul borcan de Nutella si acest produs nu va mai fi cumparat de noi ca familie. De ce? Alati ce face grupul Ferrero, de unde isi ia uleiul de palmier care se pune in aceasta crema atat de iubita. Si cate animale mor pentru ca habitatul le este distrus. Vreau ceva tartinabil si dulce? Imi pot gasi alternative. Da, stiu ca grupul Ferrero tot anunta ca face si drege, insa inca se descopera ca nu face asta. Asa ca, nu mai vreau sa aud de Nutella lor.
Lista asta va continua, ma simt ca un student la facultate, afland lucruri noi si aplicand lucruri noi. Mai am drum foarte lung pana la a deveni un om ok, dar am inceput drumul.
In rest, nu o sa ma duc in extreme, o iau incet, ma bucur de lucruri frumoase si superficiale precum un parfum sau o crema, dar incep sa ma trezesc dintr-o stare ce imi este impusa din jur, dar nu o mai vreau.
Gandul de azi: primeste lectia asta de viata si chiar invata, asa cum faceai la scoala, cu notite, cercetand lucruri si analizand. De ce am ajuns aici? De ce aceasta lume e sufocata de tot ce a creat omul? Cum pot eu sa opresc? Ce ar fi ca de maine sa nu mai cumpar furculite de plastic? Ce ar fi sa renunt la rujurile de la firma aceea care testeaza pe animale?
Lasă un comentariu