Noiembrie este o luna ce aduce deja fiorii frigului. Acel frig umed de bruma si ceata. Trebuie sa ai curajul de a iubi luna noiembrie. E o luna nu foarte placuta. E mai interesant sa spui ,,Iubesc luna mai”, ,,preferata mea e septembrie”, insa de noiembrie nu gasim motive de amorezare.
Noiembrie mi-a adus mereu bucuria peisajelor fantastice de ruginiu si gri. Imposibila alaturare cromatica, insa atat de sugestiva.
Noiembrie mi-a adus si cel mai frumos cadou al vietii mele. Cele care v-ati dorit sa fiti mame intelegeti ideea. Spun asta pentru ca nu mereu copiii sunt un dar al vietii. Ma feresc de impacheterea cu beteala argintie e ideii de maternitate, pentru ca realitatea vietii este mai aspra.
Iar daca ati vazut si filmul Sweet November, ati inteles din start ca imaginea frumoasa a unei frunze ruginii e de fapt ultimul zambet al vietii. Frunza ne zambeste in culori portocalii, pentru ca apoi sa devina pamant.
De ce imi place noiembrie
Aerul e rece si curat, chiar daca traiesc intr-un oras poluat. Se simte altfel.
Ciocolata calda capata sens.
Pot purta Shalimar si Miss Dior le parfum. Si Pantera lui Cartier e asa blanda si buna acum.
Port hainele preferate, mai groase si mai pufoase in unele cazuri.
Lumina ma avantajeaza, pentru ruginiul frunzelor aduce un filtru cald in plus.
Pot manca paste cu multa branza fara sa ma simt vinovata.
Pot asculta Chopin si Debussy atunci cand afara ploua. Dar si Cigarettes after sex.
Citesc carti care ma fac sa rad sau ma adorm. Ideea e ca ochii nu mai sunt obositi de soare si de polen.
Reincep sa folosesc uleiurile faciale sau serurile mai uleioase precum Guerlain Abeille Royale Huile-en-Eau, Double Serum de la Clarins sau Goldish de la Imar.
Toamna tarzie
Iar toamna aceasta pare sa fie placut prinsa in mrejele timpului. Mai sta si mai asteapta. Cerul in Bucuresti incita imaginatia. Imi pare rau ca nu am reusit sa prind poze, insa cu siguranta zilele acestea Instagramul va poate servi de documentatie.
Am impresia ca toamna aceasta a fost mult asteptata. Desi a pornit cu viroze ciudate, un fel de ramasite ale pandemiei, a fost curtata cu multe inchipuiri. Cum o sa fie peisajul, cum va fi parcul X sau Y in haine ruginii autumnale.
Eu trebuie sa ajung urgent la Camera din fata. Astazi a fost ultima incercare de a gasi o ciocolata calda decenta. Chiar nu. Sunt prea decente spre serbede. Eu caut de fapt indecenta unei ciocolate calde intr-o zi de noiembrie.
Cum e toamna ta? Sa lasam inca o ceasca de ciocolata calda pentru doamna Noiembrie.
Lasă un comentariu