Descrierea parfumurilor este identica ca si efort de comunicare cu verbalizarea senzatiilor. De multe ori am senzatia atunci cand descriu un parfum ca parca citesc o pagina de roman erotic simplist si pedagogic, gen ,, El ii lua mana, o trase inspre el si o saruta apasat pe buzele ….“…mda, exact asa suna cand eu incerc sa va spun cum simt un Shalimar, un Samsara sau orice alt parfum care te rascoleste putin.
Nu am cum sa fac din cuvinte sa transmit incarcatura aia a parfumului care te face sa te gandesti la ceva ce nu doresti musai sa si spui cuiva.
Descrierea aceea pe note de varf, mijloc si baza este mai degraba cu scop orientativ. E practic ce vrea poetul din perspectiva unui comentariu de profesor cu sacou prafuit si care probabil ca cea mai intensa emotie a trait-o atingandu-si cotul de colega de banca cea frumoasa si careia ii dadea sa copieze temele la latina. Cel ce descrie parfumul joaca un rol perfid de a traduce emotii ce nu se vor sti niciodata. Si chiar daca un parfumier zice ,,Voiam sa transmit atmosfera de toamna ….a orasului…si spiritul femeii libere si puternice” de fapt nimeni nu stie pe cine a simtit el prima data aroma aceea si cum a dus-o mai departe intr-un parfum. Despre l’Heure Bleue se stie ca reda acea lumina specifica unor nopti de vara cand soarele apune dand reflexe albastrii pe nori. Jacques Guerlain se pare ca pleaca de la imaginea apusului de soare parizian, de la acea melancolie a serii un pic romantata. Sa nu uitam ca tot el a creat Shalimar si Mitsouko. Precum si mai putin cunoscutul Voilà Pourquoi J’Aimais Rosine, dar cu ceva semnificatii amoroase, pentru ca se pare ca cea careia ii este dedicat, o mare actrita a vremii, Sarah Bernhardt. L’Heure Bleue este parfumul pe care il dedica apoi sotiei sale, Andree, careia ii spunea Lili.
Cum poti sa reinvii dupa atatia ani trairea si explicatia de ce acest parfum este asa si nu altfel? Ce ii spunea el lui Lili? Cum purta ea parfumul creat de el? In ce moment el a simtit ca parfumul acela ii reda ceva din ea? Hai sa nu ne dam prea mari analisti, nu o sa stie nimeni asta si nici nu ar mai avea sens. sa ne bucuram de parfum… si sa creem propriile noastre amintiri de nespus cu acest parfum, daca vrem.
L’Heure Bleue are atat de multe review-uri si este un parfum foarte des ales de personalitatile ce au vreo legatura cu zona asta a unui romantism bine inserat in ADN-ul senzatiilor personale.
Descrii un parfum si incepi sa realizezi ca l-ai prezentat ca pe un schelet, ca si o schita de rafturi de biblioteca… adaugi considerente personale si iti dai seama ca nu au nici o semnificatie pentru celalalt.
Voi cum va descrieti parfumul preferat?
