Pentru ca luna februarie trece intotdeauna mai repede, primavara te trage deja in aria ei de actiune. Te obliga sa remarci ghioceii zgribuliti iesiti printre putinele urma de zapada, dar multele resturi de mizerie urbana. Te loveste olfactiv cu pamantul incarcat de lucruri inutile si de deseuri ale unei civilizatii risipitoare.
Langa o doza de bere si un rest de colet primit la easybox, firele de iarba incep sa isi dea importanta. Vine primavara, iar nervii si astenia se instaleaza spre bucuria farmacistelor blonde din reclamele stupide.
Pisicile alearga si se imperecheaza nederanjate. Reclamele de Valentine’s Day irita ochii pregatindu-i pentru vomele intermitente de kitschuri martisoare. Par verisoara lui Bacovia, incurcata in paginile lui Zola. Dar daca am ajuns sa astept sa imi arat certificatul sau sa imi dau masca jos ca sa fac un flirt de primavara, inseamna ca estetica uratului e deja o dama bine. Genul de cucoana care se fofileaza printre florile scumpe de la florarie sperand sa nu o vada nimeni cum sustrage un trandafir rosu impecabil. Ca apoi sa roseasca subit cand un domn se ofera sa i-l cumpere. Nu, nu se poate, e treaba sexista, nu e inclusive. I can buy myself flowers.
Femeia nu trebuie tratata ca femeie, barbatul e musai sa fie alfa, dar si sensibil.
Femeia sa isi deschida singura usa, capota la masina, conserva, vaginul sa si-l autoexamineze, portofelul ca sa isi achite apa aia chioara numita caffe latte, sa isi deschida cont la banca, la magazinul de arme, la sala, peste tot. Vrea sa fie Zoe barbata. Bietul Tipatescu, pe cine ar mai tavali prin paturile cu dantele cat nea Trahanache tine discursuri politice?
Ma duc in parc. In parc central, zona de fite. Pe langa ucrainiencele impodobite cu Gucci, Pucci, Mucci, Lucci, cu cate 2-3 copii de caciula, am onoarea sa fiu intr-un cerc de doamne romance ce isi verifica copiii din 3 in 3 minute daca vor apa plata, banana, smoothie cu lucerna, biscuiti fara zahar si gluten, idei de jocuri de cuvinte inteligente ca sa stie lumea ca ele sunt mamici adulte responsabile. Un pusti da o besina si ii spune amuzat mamei ce a facut. Ea ii tine 2 minute de teoria acceptarii, despre cum sa isi ceara scuze de la copiii din parc de incidentul mirositor si ii sterge manutele cu un servetel umed, parfumat, fara parabeni si siliconi. Rasufla usurata si ii spune altei mamici ce greu e sa fii azi mama asumata. Cealalta incuviinteaza mangaindu-si poseta stralucitoare cu logo vizibil in timp ce isi pozeaza copilul facand diverse activitati cu indicatii pe astea i le trimitem lui tati.
Pustiul care a dat besina vine sa ceara bani de pufuleti. Incepe o alta teorie scurta luata de la parenting gurus despre acceptare, nutritie si modelul social negativ al mancatorului de pufuleti. Eu inghit in sec. Vine alt pusti si cere McDo. Cele doua mamici se vad ingenuncheate si genele lor aplicate par sa fie aburite de emotie. Hai sa ii ducem, ca le luam un happy meal si aruncam burgerul, ce zici? Ca totusi e duminica.
Intru intr-o parfumerie si ma gandesc daca sa mai mananc sau sa mai cumpar un parfum. Imi aduc aminte de pufuleti, mai am acasa inca o punga.
Imi verific numarul de pasi si ma intorc acasa.
A venit primavara.
