Pilozitatea corporala a femeii este o sursa pentru industrii de milioane si milioane de euro. Epilarea, la raport!! Si este si o sursa de folclor, inventii de vocabular, eufemisme si glumite mai mult sau mai putin rautacioase. Se vorbeste despre parul nedorit de pe corp. Nedorit de cine? De privitorul transformat in mimoza senzitiva. Microbiomul insa se pune in genunchi si se roaga la zeii feminitatii sa mai ramana putin par pe corp, foarte dorit de altfel de mii si mii de bacterii ce ne apara de diverse maladii cu adevarat nedorite.
Natura ne-a lasat cu par corporal. Adica nu e ceva ce facem intentionat. Nu ne asezam undeva si ne lipim par pe noi. Totodata e o loterie. Poti sa te nasti cu o pilozitate mai redusa sau poti fi mai paroasa. Indiferent de genetica si de ce ne planificam noi. Nu e musai sa fii blonda si sa nu prea ai par pe tine, cum si daca esti bruneta nu e neaparat sa fii super paroasa.
Femeia in general a fost standardizata ca imagine: ea trebuie sa fie foarte fina in general, cu pielea matasoasa, sa nu aiba par decat pe cap, dar si pe cap sa fie frumos, matasos, cu bucle mari ce se revarsa pe umeri. In rest, Doamne fereste. Avem putin noroc cu anumite conceptii din bazinul mediteraneean unde se cam prefera femeia usor paroasa. Cam de asta se facea misto pe vremuri de italience si de frantuzoaice ca raman cu parul pe ele. Oh, ce oroare! Inclusiv soldatii americani veniti in Europa candva se scandalizau sa isi plateasca prostituate cu par pe ele.
Conventia sociala spune asa ca femeia trebuie sa fie epilata. Daca ai par vizibil pe corp cu certitudine esti o ingalata si o nespalata. Punct.
Dar hai sa lasam si natura sa vorbeasca putin. De ce avem par pe corp?
Parul corporal ajuta la mentinerea temperaturii corporale. Protejeaza anumite zone ale corpului de factori externi si chiar de frecare. Parul ofera microbiomului un alt loc de viata, deci bun.
In zona axilelor, parul este ceva mai dur si mai gros pentru ca in acea zona sunt glandele apocrine. Niste informatii mai medicale:
Fiecare glanda apocrina se deschide in teaca unui fir de par, astfel incat secretia ei se elimina prin acelasi por ca si sebumul. Secretia glandelor ecrine se face in picatura, in timp ce secretia glandelor apocrine este sub forma cleioasa, care se solidifica prin uscare.
Glandele ecrine se dezvolta timpuriu, in timp ce gladele apocrine se dezvolta doar la pubertate, numarul lor fiind mai mare la femei decat la barbati. Secretia lor creste in timpul ciclului menstrual si se diminueaza in timpul sarcinii. Aceasta este influentata mai mult de stimuli nervosi, sexuali si emotionali si mai putin de variatiile de temperatura.
Transpiratia produsa de glandele ecrine in exces poate deveni la unele persoane un handicap la care se poate asocia un miros fetid dat de descompunerea microorganismelor care traiesc in mod normal pe suprafata pielii, care devine umeda si uneori macerata. Nu trebuie sa confundam acest gen de miros respingator cu transpiratia glendelor apocrine care nu are un miros respingator.
Legat de parul pubian, mai multi ginecologi si obstreticieni nu recomanda epilarea totala si spun ca practic gradul infectiilor vaginale creste odata ce ne incapatanam sa radem sau sa smulgem fiecare fir de par din acea zona. Pentru a mentine in zona pubiana igiena, este suficient ca acel par sa fie tuns, ras eventual pe zonele laterale si vizibile atunci cand mergem la plaja, in rest e chiar indicat sa ramana pentru a tine un echilibru al florei bacteriene din acea zona. Idem pentru zona anala, unde cu atat mai mult se recomanda lasarea acelui par care are un rol de protectie mult prea mare ca sa fie eliminat complet.
Zona axilelor, alta zona mai speciala, mai are si un alt factor de luat in seama, ganglionii limfatici pe care e bine sa nu ii deranjam prea mult.
Se pare ca si noi, ca fiinte, ne-am alienat usor obiceiurile fireste prin renuntarea la parul corporal sau prin considerarea lui ca fiind semn de uratenie. Mirosul natural, atentie, nu cel provocat de igiena precara, incepe sa dispara, iar receptorii de miros nu mai au ce semnale sa transmita. Mirosul nostru este extrem de important in relatia mama-copil, intre parteneri gen iubit-iubita si pilozitatea are un rol mare in treaba asta. Repet, nu trebuie sa putin a transpiratie ca sa fim umani, nu, nu, dar nici sa ne confundam cu niste papusi din silicon.
Maimuta urbana sau papusa de silicon?
Departe de mine gandul sa umblam ca niste maimute urbane si sa ne oripilam participantii la trafic de idei si pareri, insa totul se face cu masura. As renunta la epilarea prin smulgere in zona axilelor, zone pubiana si zona interfesiera. As alterna metodele pe durata unui an, astfel incat sa ii dau ocazie pielii sa isi mai vada si ea parul. Nu as chinui o adolescenta cu epilare totala in zona pubiana, sa se ocupe de asta cand va fi ea majora si cand va intelege daca parul acela chiar e complet de scos. As combina metodele de epilare la o etapa de epilare. In fine, exista idei si solutii pentru a ne mentine fotogenice de Instagram, dar si sanatoase pentru viata asta reala.
Despre metodele moderne gen IPL si laser inca nu exista suficient istoric si studii, insa multi medici si oameni de stiinta nu isi bat capul cu asta spunand ca oricum sunt practici care vor demonstra in timp ca fac mai mult rau decat bine. La fel ca oricare alte practici mai mult sau mai putin invazive ce isi pun amprenta pe sanatatea umana.
Concluzie, fiti frumoase si estetice, insa tineti un echilibru. Si nu uitati ca la sfarsitul zilei, sa puneti pe perna un cap plin de ganduri frumoase si sa odihniti un corp mai putin stresat. Cine va iubeste, nu va masoara milimetri de par crescuti intre epilari. Plus ca voi trebuie sa va iubiti pe voi inseva inainte de orice.
Si pentru ca tot e vremea povestilor despre sanatate, stiu pe cineva care s-a operat in zona inghinala pentru ca se epila doar prin smulgere si a suparat tare o glanda de asta apocrina . De atunci, dupa cate a suferit, o doare la adidas de parul ei inghinal.
Sursa poza principala: beauty nerd by night
Lasă un comentariu