Sensibilitatea a intrat in mainstream. Adica e un subiect comun si popular. Toti suntem sensibili intr-un fel sau pe o zona. Fie ai pielea sensibila. Fie esti sensibil la anumite manifestari. Fie faci parte dintr-o minoritate si esti sensibil cand ti se spune asta.
Fii mai atent la sensibilitatea celor din jur
Cred ca prima data am fost atentionata ca ignor sensibilitatea celor din jur cam acum 16 ani. Un coleg de munca mi-a fost ca sunt prea agresiva. Sa retinem, eu sunt o femeie miniona, cu o prezenta fizica deloc impresionanta. Colegului respectiv ii atrasesem atentia intai frumos si chiar intr-o nota dragalasa ca nu prea respecta dead-line-urile. Facea parte din echipa mea si ne tinea pe loc. A treia oara i-am dat un mail putin mai ferm in care i-am indicat ca macar in acea saptamana sa fie predat la timp proiectul pentru ca ne afecteaza pe toti din departament. Iar la o discutie individuala mi-a spus ca am fost prea dura cu el. Am pufnit in ras. El si-a dat ochii peste cap explicand ca nu poate lucra sub presiune.
Am mai avut apoi un semi-incident in facultate. Eram la cumparaturi cu niste fete si tot probam haine, ne comentam una pe alta. Eram tinere si aveam vreme de probat haine, desi bani nu prea aveam sa cumparam. Si la un moment dat eu am probat niste jeans, iar una dintre fete, care in mod vizibil era o tipa mai degraba plus size, a zis sa ii dau acei jeansi sa ii incerce si ea. I-am zis sa ia o marime mai mare ca sa nu ii forteze pe aceia. Reactia ei a fost foarte acida spunandu-mi ca nu e atat de grasa pe cat cred eu, ca sigur va incapea si ea in acei blugi. Bineinteles ca nu a incaput pentru ca avea soldurile mult mai pline. Dupa acest incident, nu a mai discutat cu mine vreo luna.
Am inteles de atunci ca oamenii sunt foarte sensibili la detalii diferite. Si eu sunt sensibila. Insa astazi am senzatia ca deja e prea mult.
Atunci cand discuti astazi cu cineva trebuie sa nu cumva sa faci vreo referire, chiar de departe, la culoare, fizic, orientare sexuala sau culinara. Orice spui poate fi usor interpretat si automat etichetat. Culmea, cei speriati de aceste diferentieri, fac ei la randul lor etichetari.
Grasa sau plus size? Ochelarista sau purtatoare de ochelari? Negru sau persoana de culoare?
Stiu ca a fi civilizat si diplomat trebuie sa folosesti eufemisme sau termeni medicali. Daca esti mai grasa, nu trebuie sa ti se spuna asa, ci plus size sau supraponderala. Insa daca sunt slaba, e foarte ok sa mi se spuna ca sunt slaba. Eu am primit candva chiar apelativul de anorexica pe post de compliment.
Limbajul uman are multe nuante. Pe langa sensul cuvantului, conteaza cum este spus si in ce context.
Cand trebuie sa ma intalnesc cu cineva prima data, eu spun spun mica, blonda si ochelarista. Daca cineva imi arata o eticheta scrisa mic ii spun ca sunt cam chioara si nu vad. Daca e un obiect pus sus in magazin, cer ajutorul cuiva si nu ma simt aiurea daca cineva se uita de sus la mine, am 1.57, majoritatea oamenilor se uita de sus la mine. E in natura lucrurilor.
Dupa ce am nascut aveam o burta. Usor lasata. Inclusiv ginecoloagei ii era jena sa imi spuna. Pana cand i-am zis eu amuzata ca in sfarsit sunt si eu happy ca am o burta care arata ca sunt femeie. Si am inceput sa radem amandoua, mi-a zis ca daca vreau se poate face chirurgie estetica sa repar acel detaliu.
Ca atare, eu am si azi aceasta burta usor lasata, stiu de ea, nu ma deranjeaza cand cineva o remarca pentru ca este a mea, nu sunt capabila sa fac mai mult sport si sa tin dieta si da, am burta, chiar daca per total sunt o femeie mai degraba slaba decat grasa.
Si cand eram mai grasa, nu ma deranja sa se remarce asta. Si acum, am coapsele prea groase pentru ca da, nu sunt capabila sa renunt la croissante si la madeleines.
Cum sa comunicam si cum sa respectam pe cei din jur
Respectul tine de normele societatii civiizate. Pot sa te plac sau nu, dar trebuie sa te respect.
Atunci cand comunicam cu oameni cu care nu avem o relatie apropiata este indicat sa folosim termeni cat mai neutri sau eufemisme. Asta cer normele si asa e ok sa spunem. Totodata nu are sens nici sa ne isterizam daca cineva din graba, neatentie scapa un cuvant mai nepotrivit intr-un intreg discurs ce a fost ok pana atunci.
E important si cum ne modulam tonul vocii mai ales cand vorbim cu persoane ce fac parte dintr-o anume categorie mai cu sensibilitati. Sunt oameni ce au trecut prin multe atacuri verbale sau chiar situatii neplacute, ca atare sensibilitatea lor este crescuta.
Astazi traim intr-o lume atat de variata. Sunt atatea tipuri de minoritati si grupuri speciale, incat comunicarea trebuie usor adaptata. Totodata daca traim cu aceasta panica de a nu deranja pe nimeni, dam in alta extrema.
Daca ne aducem aminte, acum niste zeci de ani persoanele de culoare, cei de rasa cu piele mai neagra, erau mereu stigmatizati. Acum ei deja sunt chiar avantajati si au inceput reactiile adverse. Gen deja negrii sunt prea ,,alintati” de mediul de showbiz sau sportiv. Si am auzit aici si de discriminare in sens invers, adica in anumite zone nu poti avea succes daca esti caucazian.
Razboiul verbal este intens. Insa as spune ca pe langa sensul cuvantului in sine, conteaza contextul, tonul cu care este spus si intentia ce rezida din fapte si gesturi.
Tu la ce anume esti sensibil? Sau ai fost acuzat de insensibilitate fata de anumite categorii?
