Marile pasiuni se aprind cand esti un licean sau o eleva de liceu. Inca amesteci inocenta si lipsa de ipocrizie cu putin teribilism si cu primele demonstratii ale fizicului ca amorul doreste materializare. Cine nu s-a indragostit, suferit si iar indragostit in liceu sa ridice mana, ii dam premiul Nobel pentru glacialitatea caracterului.

                                        *  *  *

El era student la filozofie. Un aventurier de camin de facultate, cu o aparite fizica amestec de Eminescu – cel din pozele frumoase – cu ceva caracteristici ale starurilor pop ce apareau atunci ca ciupercile dupa ploaie. Ea, cu putin retard comportamental, fizic, cu o doza de intelectualitate rece mult prea mare pentru un fizic ce nu era pregatit nici sa poarte primele capricii exterioare feminine, gen pantofi cu toc, blugi adusi de la turci si sutienele aduse inca de la nemti si polonezi. Un frumos si o stearsa. Conversatii cu declansari de orgoliu intelectual.  ,,Pai nu stii ce a zis Voltaire despre….?” ,,Adica tu chiar ai citit Moarte la Venetia?”, ,,Imposibil sa crezi ca strambul ala de Camil Petrescu era sexy…”.

Amor curmat si distrugator cand el, frumosul student, a pus presiune sa aduca tocilara in alcov. Tocilara a spus ca nu. El a facut-o urata, ca nu stie ce pierde. Ea a crezut ca este in continuare nasparlie si l-a iubit si mai mult pe Camil Petrescu.

                                           *  *  *

El, frumosul clasei. Baiatul care mai avea un pic si putea sa isi vada temele scrise de frumoasele clasei.

Ea, nici macar urata clasei. Un fel de aparitie gri si cenusie, cu pulovere lalai si blugi mereu prinsi cu agrafe ca sa nu cada de pe ea.

El ii manca pachetele ei cu sandwichuri sau biscuiti. Ea ramanea si suferea de foame, visand ca intr-o zi Fat Frumos din clasa o va conduce macar pana la iesirea din liceu. Nu o baga in seama decat cand Fat Frumos era sub presiunea temelor ce nu erau in acord cu frumusetea lui care necesita intretinere cu lene….

S-a intalnit cu Fat Frumos peste vreo 5 ani. Fat Frumos a picat examenul barbatiei cu brio. Uneori nici mainile nu il ajutau. Cenusia clasei era un fel de examinator rece si solicitant al naibii de blonda, iritant de atractiva si cu o doza imposibila de frivolitate pentru Fat Frumos. Cenusia a concluzionat ca un Fat Frumos e doar o poza frumoasa si atat, iar ea doreste mai mult. Fat Frumos a caracterizat-o ca fiind … nu pot reda aici, e nedem de buzele unui Fat Frumos.

 

*  *  *

Ea, cu mainile incarcate de carti, speriata ca trebuia sa traverseze curtea scolii.

El, rezemat de banca din liceu pe care fumau cele mai interesante specimene din liceu.

El ,,Cand te opresc si pe tine la o tigara?”

Ea : ,,…. eu nu fumez”.

El ,,Esti fraiera, du cartile alea in clasa si … hai”

Dupa cateva zile, a incercat si ea tigara aceea. I s-a facut rau, a alergat la baie dupa apa. Un fel de atac de panica o luase, simtea cum se sufoca Totusi de dragul lui ar mai fi fumat macar o data. Dar era prea rau. O ustura toata gura.

El, vizibil dezamagit ,,Si cand ma gandesc ca voiam sa te chem pe la mine sa ascultam Nirvana…..”

 

Anii au trecut, amorurile s-au succedat pentru toate cele 4 personaje, cine mai stie, dupa atatia ani raman emotiile primelor iubiri din liceu, impartasite sau nu.

Ea nu fumeaza nici azi, asculta insa Nirvana si inca il iubeste in secret pe Camil Petrescu.

 

In poza sunt eu, pe la 25 de ani, dar asa mi-as fi forit sa arat in liceu. Mai bine mai tarziu decat niciodata.

Iubiti-va mult!

 

 

Written by Ana Maria Tatucu