Ca sa fii mereu un enfant terrible inseamna sa iti accepti mereu si sa lasi viu copilul din tine. Copilul acela adevarat. Nu copilul restrictionat mereu cu ,,nu ai voie”, ,,nu face asta”, ,,nu e bine” etc. Fiecare are in sine un copil genial pentru ca toti copiii sunt geniali si nu o spun ca sa dea bine intr-un citat de parenting. Si copilul care stie sa iti fure parola la wi-fi este un mic geniu sau cel ce ghiceste intotdeauna unde este ultima bucatica de ciocolata din casa, desi tu crezi ca nimeni nu va sti unde e.
Dupa ce trece perioada copilariei in care sunt o gramada de voci care iti spun ce sa NU faci, vine perioada cand esti teribil de liber. Prea liber incat ajungi sa iti doresti sa fie cineva sa te intrebe daca ai mancat, mai ales in zilele cand nuditatea frigiderului tau este de-a dreptul scabroasa. Pe langa asta, problema ar fi ca ramai cu obiceiul de a primi interziceri si daca acum nu mai e o voce materna sau paterna sa o faca, o faci singur. Stii singur ca nu ai voie sa faci asta si asta, iti permite derapaje care dau bine la public, sa fii remarcat ca si adult, insa nu faci ce ti-ar placea cu adevarat. L’enfant terrible fait dodo. ca sa zic asa. Adica copilul teribil cam doarme.
Cum trezesti copilul teribil/ l’enfant terrible?
Cand te trezesti, incearca sa nu dai curs rutinii de zi cu zi si nu te bloca in varsta pe care o ai atunci cand te imbraci, cand te piepteni.
Mai renunta la negru si bleumarin, ai incercat vreodata o camasa portocalie, rosie sau verde? Incearca sa iti mai iei cate o haine de la raionul de copii, mai ales ca acum mai gasesti marimi mari si la ei.
Chiuleste intr-o zi de la viata de adult si citeste o carte pentru copii, poti incerca sa colorezi ceva, chiar frigiderul, ca tot vorbeam de el.
Priveste cu nerusinare o vitrina a cofetariei si cumpara-ti tot ce ai chef si chiar si mananca. Sau poti face asta intr-un magazin de jucarii de unde sa iti iei toti plusii la care ai visat vreodata si…. pana la salariu vei manca pufuleti.
Spune-i cuiva exact ce parere ai despre un lucru, fara sa il impachetezi in limbaj matur, E posibil ca persoana respectiva sa nu iti mai vorbeasca o perioada, dar ce bine e ca ai detectat inca o persoana de care nu aveai nevoie.
Sunt diverse artificii materiale care te-ar poate scoate din capcana unui adult prea rigid. Dar…. Cel mai important este sa poti sta tu cu tine si sa iti intelegi mesajele tale catre tine. Acum ai poate 20,30, 40 sau 60 de ani si te uiti in urma si spui ,,vai, ce faceam la 10, la 20 , la 30 de ani”, fa ca acest moment sa fie plin de furnicaturi, nu sa ai oftatul acela ,,mda, as fi putut sa… dar…. “. Maine vei fi mai batran decat astazi si acel enfant terrible va fi si mai ascuns de tine.
