P. facu comanda catre un chelner putin zapacit de multimea de clienti. Impinsi de frigul de afara, plimbaretii de sambata veneau sa faca popas aici intr-o cafenea frecventata de studenti, tineri si ziaristii de la doua redactii de publicatii efemere din zona.
– Daca era putin soare, puteam sa ne plimbam un pic prin Gradina Icoanei, zise P. sorbind din cafeaua ce sosise deja.
-Da, desi as prefera sa mai stau. Am avut multe drumuri saptamana aceasta.
Erau amandoi angajati in perioada de proba la o multinationala, iar primele luni aveau un program ceva mai relaxat. Inevitabil vorbeau si despre munca.
-Ai terminat cu trainingurile?
-Mm.. cred ca da, am mai fost chemata sa vad si la juridic niste proceduri, dar sper sa nu stau prea mult pe acolo.
– De ce, intreba P., e mai organizat pe la juridic, mai clar…
Anda ridica din umeri si mai sorbi din ciocolata calda si cremoasa.
-Ce fac de obicei in weekend? fugi intrebarea ei printre buze si ea regreta putin ca schimbase asa brusc subiectul. Pesemne ciocolata o facu mai indrazneata.
El se lasa in spatarul scaunului si isi aduse ambele maini pe masa de parca parea ca va spune ceva important. Insa incepu cu voce joasa:
-Sa fiu sincer, doar lenevesc. Dorm si pana la 12. Apoi bag hainele la spalat ca sa nu ma trezesc in pana luni dimineata. Recunosc ca deja dupa sesiunile de la master am inceput sa dorm mai mult. Mai ies la un basket in parc, cu baietii… cam plictisitor, nu? si incepura sa rada amandoi.
-Si eu cam la fel, doar ca eu am fixuri, sunt insuportabila sambata cu toata curatenia… si dadu din cap ca si cum nu mai dorea sa vorbeasca despre asta.
-De ce? intreba el mirat.
-Vecinii mei aud uneori aspiratorul si la 7 dimineata, sambata…
Izbucnira in ras. Mimica fetei ei fusese prea comica sa se mai stapaneasca.
-Banuiesc ca astazi nu ai mai dat cu aspiratorul…
-Oh, ba da, dar de la 8.
P. respira adanc si spuse:
-In mod normal, prietena mea face curat, tot asa sambata dimineata, insa acum suntem intr-un fel de…. adica am hotarat sa ne despartim, inca eu nu stiu ce va fi…
Se lasa o tacere, iar mirosul de Fahrenheit parea ca se aduna intre ei inghetand cuvinte ce aveau sa ramana asa pentru totdeauna, intr-o captivitatea provocata brusc. Anda incerca sa isi clarifice in minte ce ar fi vrut sa spuna.
-Imi pare rau, murmura ea, dar…
P. o privi in ochi si spuse:
-Anda, pentru mine e gata. La ea e confuzie pentru ca avem o relatie complicata. Asa zice ea.
Parfumul lui incepuse sa se simta mai intens. El ii intinse mana spre degetele ei ce ramasesera lipite de cana. Doar ii atinse mana usor si apoi continua:
-Am avut si niste ani buni, si unii grei, insa eu m-am decis. Si ea stie.
Va urma, urmareste povestea Amor in grade Fahrenheit si daca vrei sa ma sustii, o poti face aici.
sursa poze: Pexels.com si raidersofthelostscent.blogspot
